Aproape 30 la sută din totalul copiilor instituţionalizaţi în casele de copii din România primesc medicaţie psihiatrică, scrie, miercuri, GSP, care citează date furnizate de Autoritatea pentru Protecţia Copilului şi care prezintă situaţia dintr-un centru din judeţul Braşov, unde 12 din cei 28 de copii primesc astfel de tratament, ceea ce uneori îi face să adoarmă la şcoală.
Aproape 30 la sută din totalul copiilor instituţionalizaţi în casele de copii din România primesc tratament pentru boli pshice, scrie, miercuri, GSP, care citează date furnizate de Autoritatea pentru Protecţia Copilului.
Jurnaliştii de la GSP prezintă situaţia de la centrul Dacia din judeţul Braşov, unde, desi este o casă pentru copii fără nevoi speciale, din cei 28 de copii, care au vârste între 8 şi 14 ani, 12 sunt grupaţi pentru tratament psihiatric, iar fetele şi băieţii din instituţie refuză să mai ia medicamentele prescrise.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
”Copiii sunt normali, ei sunt la un centru fără nevoi speciale, de ce li se dau atâtea medicamente?”, spune psihologul centrului de plasament.
Printre cei 28 de copii din centru care primesc medicaţie psihiatrică este şi un copil diagnosticat cu ADHD la doi ani.
Directorul Casei de copii Dacia, Ioan Polexa, recunoaşte că “nu e normal” ca aproape jumătate dintre copii să primească medicaţie psihiatrică: “Nu e normal, de acord cu dumneavoastră! De altfel, 8 dintre cei 12 pe care i-aţi găsit pe medicaţie au venit de la alte două case din judeţul Braşov. Nouă ni s-a zis că vin aceşti copii până începe şcoala, dar au rămas la noi. Nici măcar copiilor nu li s-a spus că sunt transferaţi, ci că sunt aduşi în vacanţă. Abia apoi au aflat că rămân permanent la noi”.
“Aşa ni s-a spus de la Direcţia Braşov, noi nu puteam să ne opunem! Nici noi nu credem că e logic să grupezi atâţia copii cu probleme. Ei au un IQ peste medie… Şi sunt mai agitaţi, aşa…”, adaugă directorul centrului, spunând că aceşti copii “au venit cu medicamente şi cu schemele de medicaţie”.
“Ni s-a spus că trebuie să ia aceste medicamente. Dar procedura nu s-a respectat. Au sosit fără dosarele sociale! Nu ştiam istoricul lor, ce probleme au, dosarele medicale şi sociale au ajuns mult mai târziu, prin aprilie-mai, anul acesta”, mai spune directorul Centrului de plasament Dacia.
El susţine că atunci când au venit cei 8 copii de la Hărman şi de la Târlungeni au început problemele: “Nu mai ştiam ce să facem cu ei!”.
El conturează un mediu controlabil doar cu medicamente şi descrie comportamentul iniţial violent al copiilor: “Ne scuipau când ne vedeau, vorbeau urât, ameninţau că se aruncă de la geam numai să aibă educatoarele probleme. La şcoală săreau la profesori. Unul l-a strîns de gât pe băiatul preotului din sat, noroc că a sărit profesorul de sport”.
“La un moment dat, a venit doamna psihiatru Niţescu după cei transferaţi de la Târlungeni, să-i vadă. I-am zis să se uite şi la cei de la Hărman şi la alţi copii de la noi, de la Dacia, cu care aveam ceva probleme. I-a consultat, i-a verificat, a venit şi cu psihologi de-ai dânsei, aşa am ajuns la 12 copii sub medicaţie”, adaugă directorul.
Copiii învaţă la şcoala din Jiber, iar unul dintre profesorii de acolo spune că au fost situaţii în care aceştia adormeau pe bănci la şcoală: “Am avut câteva cazuri când copiii adormeau pe bănci la şcoală. Ne-am speriat, băleau, nu puteam să-i trezim. I-am chemat pe cei de la Centrul Dacia să vină să îi ia, altădată i-am dus să doarmă la doamna directoare în birou”.
“Sunt nişte copii buni, noi aşa îi ştiam pe cei de la Centrul Dacia. Dar odată cu apariţia copiilor noi, educatorii au început să remarce că se ridică şi umblă prin clasă în timpul orelor. Că nu pot să-şi ţină orele. Părinţii copiilor din sat se plângeau, ameninţau că retrag copiii de la şcoală. I-am cerut directoarei să ia măsuri. Ştiu că dînsa a discutat la început la Centrul Dacia. Atunci am aflat că iau medicaţie. Noi nu ne pricepem, nu suntem medici, doar că înainte se comportau ca nişte copii normali”, mai spune profesorul.
Profesorul spune că a sesizat aceste probleme inclusiv primarului din zonă: “Întâi (am sesizat), la Dacia. Am primit o hârtie scrisă de mână de la ei. Am văzut că iau medicamente tari. Apoi am mers mai departe. Am făcut sesizări pe la Direcţia Copilului, dar tot nu ni se răspundea! Am mers la Cosiliul Local, inclusiv la primarul din comună (…) Am fost anunţaţi târziu că iau medicaţie, nu e normal. Oricum, ar fi mai bine dacă s-ar lucra mai mult cu ei, că înţeleg de vorbă, noi discutăm cu ei cât putem. Dar au fost situaţii în care cădeau laţi la şcoală şi ne speriam”.
GSP prezintă şi shema de tratament a copiilor, care primesc Depakine, Risperidonă, Romparkin, Timonil şi Strattera.
La solicitarea GSP, Autoritatea pentru Protecţia Copilului a comunicat că aproape 30% din copiii din centrele de plasament din România primesc tratament psihiatric.
Potrivit Autorităţii, 19.333 de copii sunt instituţionalizaţi în România, iar dintre ei, 5.959 sunt în centre dedicate celor cu nevoi speciale. 60% dintre cei din casele speciale primesc tratament psihiatric, iar aproape 30% din totalul minorilor instituţionalizaţi sunt sub tratament.
Materialul integral, se regăseşte pe site-ul https://www.gsp.ro/
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
