Fostul ministru al Sănătăţii Alexandru Rogobete consideră că proiectul legii salarizării, pregătit de Ministerul Muncii, condus de Dragoş Pîslaru, a fost „un dezastru”: „Soluţia nu este să tăiem, ci să construim mai bine”

Fostul ministru al Sănătăţii Alexandru Rogobete afirmă că proiectul noii legi a salarizării, pregătit de reprezentanţii Ministerului Muncii, condus interimar de Dragoş Pîslaru, a fost „un dezastru”. Acesta spune că noua lege a salarizării în sănătate trebuie construită pe principii clare: venituri protejate, gărzi plătite corect, angajări unde există deficit şi echitate. „Soluţia nu este să tăiem, ci să construim mai bine”, adaugă Rogobete.

Fostul ministru al Sănătăţii Alexandru Rogobete îl acuză pe actualul ministru interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, sub conducerea căruia a fost pregătit proiectul Legii salarizării bugetarilor, că acest document a fost „un dezastru”.

„Tot ce am cerut a fost ca niciun venit să nu scadă. Din păcate, proiectul pe care l-aţi pregătit pentru legea salarizării a fost un dezastru. O nouă lege a salarizării care reduce veniturile personalului medical, personalului din învăţământ, din apărare, din ordine şi siguranţă nu a putut fi acceptată”, afirmă Alexandru Rogobete într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Acesta consideră că noua lege a salarizării în sănătate trebuie să aibă în vedere, protejarea veniturilor, plata corectă a gărzilor, angajări echitabile unde există deficit.

„Noua lege a salarizării în sănătate trebuie construită pe principii clare: venituri protejate, gărzi plătite corect, angajări unde există deficit şi echitate. Soluţia nu este să tăiem, ci să construim mai bine”, mai spune fostul ministru Alexandru Rogobete.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat marţi că adoptarea unei legi de salarizare unitară este opţiunea potrivită pentru România, iar acest lucru nu trebuie făcut numai pentru că este un jalon în PNRR. 

El a anunţat că va pune întrebarea Comisiei, dacă se adoptă legea în perioada următoare, până la cererea finală de plată, dacă are un impact. 

Pîslaru a mai declarat că, profesional, poate spune că în acest moment, conform regulilor PNRR, orice depăşeşte data de 31 august nu are şansă să mai fie decontat, dar nu înseamnă că nu va urmări interesul României, punând întrebări pe acest subiect. 

Cu o zi înainte, ultima din luna august, termenul limită pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, premierul interimar Ilie Bolojan afirma că România pierde 770 de milioane de euro, pentru legea salarizării, şi până în 100 de milioane de euro, pentru jalonul decarbonizării. 

Bolojan mai spunea că Guvernul pe care îl reprezintă nu are nicio responsabilitate şi menţiona că, deşi a făcut tot posibilul în această perioadă, să găsească o formulă de consens prin care aceste reforme mari să fie adoptate, nu s-a reuşit acest lucru. 

În 26 august, preşedintele Nicuşor Dan anunţa că, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide, PSD, PNL, USR şi UDMR nu au ajuns la un consens politic şi social asupra legii salarizării, el remarcând că partidele şi-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-şi împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR.

Şeful statului mai anunţa că partidele şi-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârşitul acestui an şi respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană.

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, afirma că PNRR nu poate fi folosit ca argument pentru a cere Parlamentului să voteze ”ORICE lege, indiferent cum este făcută şi ce efecte produce”, susţinând că Guvernul a fost ”incapabil” să facă ”o lege bună, echitabilă şi care să fie acceptată de societate”. 

Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan spunea că PNL a făcut tot posibilul pentru a se ajunge la un acord pe legea salarizării, dar s-a lovit de ”ipocrizia şi fuga de răspundere a PSD”. El susţinea că fostul ministru PSD al Muncii Florin Manole a lăsat un proiect ”cu o anvelopă dincolo de un nivel suportabil pentru bugetul României: 15,5 miliarde de lei”, apoi Sorin Grindeanu a semnat un acord pentru 8 miliarde de lei, iar PSD a plusat apoi până la 12 miliarde, pentru ca în final să nu accepte.