Un chirurg este plătit cu 38 lei/oră în timpul unei intervenţii chirurgicale desfăşurate în gardă, transmite Federaţia „Solidaritatea Sanitară", care prezintă punctual motivele acţiunilor de protest, menite să indice public problemele cu care se confruntă fiecare categorie profesională.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Consideraţi că a plăti un chirurg pe timpul unei intervenţii chirurgicale desfăşurate în gardă cu un tarif net de 38 lei/oră este normal?! Pentru a înţelege mai bine situaţia vă invităm să comparaţi acest venit cu ce ar putea obţine în privat în cadrul consultaţiilor desfăşurate în acest interval (cel puţin 380 lei/oră net sau a intervenţiilor chirurgicale (care pot depăşi 1000 lei/oră). Acesta este doar unul dintre foarte multele exemple de inechităţi salariale ce afectează profesioniştii din sănătate. Vom reveni la detalierea acestui exemplu după o scurtă prezentare a situaţiei gărzilor medicilor”, afirmă sindicaliştii.


Plata gărzilor suplimentare normei de bază în cazul medicilor medicilor se calculează la ora actuală prin raportare la un salariu brut lunar de (exemplul pentru medicului primar gradaţia 5 - nivelul maxim posibil):  5605 lei/lună în cazul spitalelor neclinice, 7020 lei/lună în cazul spitalelor clinice, adică, echivalentul unui salariu net de:  3222 lei/lună în spitalele neclinice;  4036 lei/lună în spitalele clinice.

 În cazul medicului primar cu gradaţia 5 (nivelul maxim posibil) tariful orar net luat în considerare pentru o gardă este de: 22 lei/oră în spitalele neclinice şi 28 lei/oră iar în cele clinice.

 Dacă medicul în discuţie are nivelul maxim al sporului pentru gardă (ceea ce se întâmplă rar) atunci tariful orar net pe care-l primeşte medicul primar pentru garda desfăşurată în timpul săptămânii este de: 38 de lei/oră în unităţile neclinice şi 48 de lei/oră în unităţile clinice.

 Atunci când garda este desfăşurată în zilele de weekend şi în zilele libere legale tariful orar net este de:  44 de lei/oră în spitalele neclinice; 55 lei/oră în spitalele clinice.

 ”Pentru a înţelege ce înseamnă o gardă, amintim că în discuţie este un efort depus de medic de-a lungul unui număr de ore care depăşeşte cu mult durata zilnică normală a muncii, respectiv: 18 ore de lucru continuu este durata cea mai mică a unei gărzi, din care 8 ore noaptea, 24  ore de lucru continuu este durata cea mai mare a unei gărzi (incluzând şi 8 ore lucru de noapte). Din cauza desfăşurării gărzilor în continuarea programului de lucru de la norma de bază, în majoritatea cazurilor se ajunge la cumularea activităţii din cele două contracte, adică la 30 de ore de lucru continuu. Aceste precizări sunt foarte importante dacă avem în vedere că medicul este nevoit să lucreze de-a lungul unor perioade atât de lungi”, explică sindicaliştii.

Prezentarea contextului

Pentru a asigura intrarea în legalitate a activităţii desfăşurată de medici în gărzi în sistemul public de sănătate din România, pentru gărzile suplimentare s-a introdus în anul 2016 (la solicitarea şi în urma acţiunilor Federaţiei „Solidaritatea Sanitară") al doilea contract individual de muncă pentru gărzile suplimentare. Cu alte cuvinte, pentru a asigura continuitatea serviciilor medicale publice pentru populaţie, la ora actuală medicii din sistemul public de sănătate românesc îşi desfăşoară activitatea în baza a două contracte individuale de muncă după cum urmează:
  1. Contractul individual de muncă aferent normei de bază (acesta incluzând şi o gardă/lună). Doar pentru acesta beneficiază de salariul de bază crescut.
  2. Contractul individual de muncă cu timp parţial pentru gărzile suplimentare normei de bază. Pentru acest contract nu beneficiază de noul salariul de bază, ci de cel din ianuarie 2018.
Efectuarea gărzilor suplimentare în cadrul celui de-al doilea contract individual de muncă asigură continuitatea serviciilor medicale, fiind un serviciu prestat de medici în interesul cetăţenilor.

Situaţia generală a veniturilor medicilor

Imaginea publică a unor venituri foarte mari ale medicilor este în bună măsură exagerată, ea fiind determinată atât de luarea în considerare doar a locurilor de muncă cu condiţii deosebit de periculoase, cât şi de neînţelegerea impactului pe care-l are plata inadecvată a orelor de gardă asupra venitului total.

Sindicaliştii oferă exemplul medicului chirurg, luând în considerare cele două situaţii limită: nivelul maxim şi cel minim, respectiv medicul primar chirurg cu gradaţia 5, la final de carieră, şi medicul specialist chirurg, gradaţia 2, la începutul carierei (după rezidenţiat).

Calculul cumulat al veniturilor nete obţinute în urma celor două contracte este următorul:
  • Medic primar chirurg, gradaţia 5-a, cu toate sporurile la maxim:
    • 69 lei/oră în neclinic
    • 74 lei/oră în clinic.
  • Medic specialist chirurg, gradaţia a 2-a, cu toate sporurile la maxim:
  • 52 lei/oră în neclinic
  • 53 lei/oră în clinic.

Aceste venituri sunt obţinute în cadrul următoarelor condiţii de activitate a medicului chirurg:
 
  • Efectuează  5 gărzi/lună suplimentare normei de bază: patru în cursul săptămânii şi una în weekend;
  • Lucrează  în total (norma de bază + contractul de gărzi): 243 ore în lună din care:
    •  48 ore lucru de noapte;
    •  Cel puţin 90 de ore în intervenţii chirurgicale;
    •  24 ore lucrate în weekend;
    •  în 5 zile din lună lucrează continuu minim 18 ore/zi, iar în una minim 24 ore/zi.
  • Are toate sporurile la maxim (ceea ce nu se întâmplă în mod frecvent; în majoritatea situaţiilor sporurile sunt la nivel minim sau cel mult mediu): sporurile pentru condiţii de muncă si sporurile de gardă.
  • Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” a anunţat, miercuri, declanşarea acţiunilor de protest şi strângerea de semnături pentru grevă generală din 1 iulie.

     
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.