USR PLUS a depus un proiect de lege care să asigure autorităţilor locale cadrul legal pentru deschiderea porţilor şcolilor, în contextul în care România înregistrează printre cele mai scăzute niveluri de practicare a sportului şi mişcării din statele membre UE, curţile majorităţii şcolilor din ţară sunt închise cu lacătul după terminarea programului.
„Proiectul este mai mult decât o completare la Legea Sportului. E un apel. Avem nevoie să creăm o mişcare la nivel naţional, să generăm o schimbare în bine. Curtea şcolii trebuie să redevină acel loc sigur unde ne putem trimite copiii să se joace, să înveţe să bată mingea, să descopere ce înseamnă spiritul de echipă, victoria, eşecul. E timpul să ne îndreptăm cu toţii atenţia către ceea ce înseamnă o dezvoltare sănătoasă şi armonioasă a copiilor şi a adolescenţilor. Avem nevoie de implicarea tuturor, iar acest proiect este o invitaţie pentru toată lumea: directori de şcoli, primari, sportivi, şefi de federaţii, părinţi. Haideţi, aşadar, să susţinem acest demers care readuce un obicei bun în comunitate”, declară preşedintele Comisiei pentru Tineret şi Sport din Camera Deputaţilor, deputatul Tudor Pop, iniţiator al proiectului de lege, conform unui comunicat de presă al USR PLUS.
În Bucureşti – Sectorul 2 şi Sectorul 6 - şi alte oraşe ale ţării s-au făcut unii paşi în direcţia deschiderii curţilor şcolilor pentru toată lumea în afara orelor de program. Totuşi, mulţi primari ezită să ia măsuri similare invocând lipsa unor norme clare. Mai mult de atât, se înregistrează şi situaţii total aberante, precum cea din Constanţa din octombrie anul trecut, când opt elevi au fost ridicaţi de poliţişti, duşi cu duba la secţie şi amendaţi pentru că jucau baschet şi fotbal în curtea unei şcoli.
Proiectul de lege, iniţiat de Tudor Pop şi susţinut de mai mulţi parlamentari, vine să rezolve tocmai problema cadrului legal pentru deschiderea curţilor şcolilor, propunând modificarea art. 6 alin. (9) din Legea nr. 69/2000 a Educaţiei fizice şi sportului:
„Infrastructura sportivă a unităţilor de învăţământ şi cluburilor sportive şcolare şi universitare este utilizată de terţi după cum urmează:
a. Copiii şi adulţii au acces gratuit în infrastructura sportivă în aer liber fără a afecta orele de program ale unităţilor care le administrează sau ale terţilor care o utilizează în baza plăţii unui tarif stabilit de respectivele unităţi. În infrastructura acoperită, persoanele fizice pot avea acces gratuit sau cu plată.
b. Persoanele juridice pot avea acces gratuit sau cu plată”, mai transmite sursa citată.
Formularea nouă oferă fără echivoc cetăţeanului dreptul de a folosi gratuit bazele sportive ale unităţilor de învăţământ, cluburilor sportive şcolare şi universitare, dar cu condiţia respectării programului de activităţi al acestora. Regimul accesului persoanelor juridice, pe de altă parte, rămâne neschimbat, decizia permiterii accesului rămânând la latitudinea conducerii unităţii de învăţământ.
Unităţile de învăţământ vor include în propriile regulamente prevederi cu privire la orarul şi maniera în care se face accesul în incinta bazelor sportive proprii. În acest fel, se va oferi doritorilor o predictibilitate în ceea ce priveşte calendarul de acces, dar se vor stabili şi drepturile şi obligaţiile lor în momentul în care utilizează instalaţiile sportive ale unităţilor de învăţământ.
Deputatul USR PLUS Tudor Pop a iniţiat şi un manifest, intitulat „Curtea şcolii aparţine copiilor şi după program”, prin care invită directori de şcoli, primari, sportivi, şefi de federaţii, părinţi, să sprijine redeschiderea pentru publicul larg a bazelor sportive publice şi a terenurilor de sport din incinta şcolilor şi a universităţilor. Scopul manifestului este de a încuraja practicarea mişcării şi sportului prin acces gratuit la curţile şcolilor în afara orelor de curs pentru toţii membrii comunităţii şi prin sprijin financiar şi material pentru ameliorarea bazei sportive.
Potrivit Eurobarometrului Special pentru Sport şi activitate fizică din 2018 al Comisiei Europene, România se situează printre ultimele state membre ale UE în ceea ce priveşte nivelul de practicare a sportului şi mişcării. Printre motivele care întreţin această stare de fapt, românii menţionează şi lipsa accesului la infrastructură sportivă în zonele în care locuiesc.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
