Ministrul Educaţiei, Daniel David, a afirmat, la prezentarea raportului de diagnostic pentru domeniul cercetării şi al educaţiei, că în prezent sistemul educaţional ”îşi cam bate joc” de jumătate dintre copiii şi tinerii români, el arătând că, deşi aceştia sunt la fel de inteligenţi şi creativi precum tinerii din alte ţări, jumătate dintre ei fie nu merg la şcoală, fie sunt analfabeţi funcţional. David a subliniat că, odată ce aceşti tineri needucaţi sau analfabeţi funcţional ajung adulţi, situaţia în societate va fi una şi mai rea.
Daniel David a prezentat, luni, ”Raportul de diagnostic al Educaţiei şi Cercetării din România. Realizările prezente şi implicaţii pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)".
Evenimente
26 mai Energy Road - Energie la tine acasă
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
”Prima întrebare pe care trebuie să ne-o punem este: cum vrem să arate această ţară? Eu vreau ca ţara să fie o societate bazată pe cunoaştere. E foarte important cum produci cunoaşterea respectivă prin componenta de cercetare-dezvoltare-inovare şi doi: după ce ai produs-o, tu sau alţii, cum o diseminezi în populaţie prin educaţie”, a explicat ministrul Educaţiei.
El a respins din nou ideea pseudo-cunoaşterii şi a pseudo-ştiinţei.
Daniel David a pornit de la ideea: cum ar arăta România dacă ar avea o sută de oameni? Conform concluziilor bazate pe date statistice, din o sută de români 20 sunt copii, iar dintre aceştia patru sunt ”ca pierduţi din sistemul educaţional”, nu se ştie dacă sunt în ţară sau plecaţi, dar nu primesc educaţie. Alţi cinci-şase copii dintre cei 20 sunt analfabeţi funcţional, iar ceilalţi 10 copii primesc ”măcar nivelul de competenţă minimal”.
”Dacă eu, ca psiholog, mă uit la această structură nu pot să fiu decât foarte trist, pentru că eu ştiu că inteligenţa şi creativitatea copiilor, tinerilor din România sunt comparabile cu cele pe care le au copiii din ţările nordice, Marea Britanie, Franţa, Statele Unite şi uite ce facem cu sistemul educaţional, în care de jumătate ne cam batem joc. Cam asta este situaţia, direct spus”, a punctat ministrul.
Dintre cei 80 de adulţi care rămân din suta de persoane, aproximativ 13 au studii superioare, mult sub media europeană. Tot dintre adulţi, 25% se află în zona de analfabetism funcţional, iar restul sunt adulţi absolvenţi de studii cel mult liceale.
”Pericolul cel mare, aşa cum îl văd eu, este că ce ducem din zona educaţiei de acuma în zona adulţilor face mai mult rău”, a arătat Daniel David, subliniind că tinerii analfabeţi funcţional odată deveniţi adulţi ”lucrurile vor arăta şi mai rău”.
Ministrul a făcut şi o mărturisire, aceea că a încercat să apeleze la inteligenţa artificială pentru a afla date legate de statisticile pe care rapoarte internaţionale le prezintă despre România, David arătând că AI a dat greş.
”Pe componenta de diagnostic nu mă aştept la diferenţe foarte mari, sunt lucruri relativ ştiute sau lucruri pe care, cumva, ne-am confruntat de-a lungul timpului, pornind de la date care există în diverse analize, în diverse rapoarte internaţionale sau naţionale. Vă spun foarte sincer, iniţial am încercat să cer unui sistem de inteligenţă artificială să-mi facă sinteza. Recunosc lucrul ăsta. M-am uitat pe rezultate şi arătau prost, adică unele date au fost inventate, altele erau distorsionate, propunerile de reforme nu erau foarte creative, nici măcar nu acopereau toate lucrurile pe care aş fi vrut să le fac eu, astfel încât am spus: ok, nu şi m-am apucat în această perioadă să citesc zeci de rapoarte de la Banca Mondială, OECD, UNESCO, UNICEF, World Vision, National Science Foundation, în rapoartele majore pe ultimii ani care au şi referinţă pentru România pe educaţie şi cercetare”, a mărturisit Daniel David.
El a subliniat că raportul nu este un document asumat politic, de Guvern sau de minister, ci de ministru şi colaboratorii săi, este modul în care el, ca persoană şi ca ministru, vede sistemul şi ce ar trebui făcut în acest sistem.
David a adăugat, de asemenea, că raportul este pregătit încă dinaintea alegerilor prezidenţiale şi l-ar fi putut publica încă de acum trei-patru săptămâni, însă a spus că a vrut să avem în ţară ”o arhitectură relativ stabilă” în zona de educaţie şi cercetare, care să nu schimbe esenţa raportului, subliniind că nu a dorit ca elementele prezentate în raportul privind educaţia şi cercetarea să fie folosite dezbaterea prezidenţială, riscând ca unele lucruri să fie ”distorsionate”.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
