Miniştrii sănătăţii din UE au aprobat un set de Concluzii ale Consiliului UE privind vaccinarea ca unul dintre cele mai eficiente instrumente de prevenire a bolilor şi de îmbunătăţire a sănătăţii publice. Acestea subliniază că statele membre ar putea beneficia de pe urma unei abordări şi mai coordonate la nivelul UE pentru prevenirea şi limitarea răspândirii epidemiilor şi a bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. Concluziile se concentrează asupra a două domenii de acţiune - combaterea reticenţei faţă de vaccinare şi pregătirea pentru provocările viitoare prin cooperarea UE.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Vaccinurile funcţionează. Ele previn nenumărate cazuri de boală şi salvează milioane de vieţi în fiecare an. Atunci când ţările UE colaborează mai mult – pentru a spori încrederea cetăţenilor sau pentru a accelera dezvoltarea vaccinurilor – cetăţenii şi sistemele de sănătate publică vor avea mai mult de câştigat”, a afirmat Vlastimil Válek, viceprim-ministru şi ministrul sănătăţii al Cehiei, potrivit comunicatului de presă al Consiliului UE.

Lecţiile desprinse în urma pandemiei de COVID-19
 
Concluziile evidenţiază nevoia de a învăţa din pandemia de COVID-19, spre a fi mai bine pregătiţi pentru viitoarele crize de sănătate publică, mai arată sursa citată.
 
În timpul pandemiei, UE a elaborat o serie de soluţii şi instrumente care pot fi benefice în combaterea bolilor prevenibile prin vaccinare. Digitalizarea, constând în colectarea şi schimbul de date la nivelul UE şi instituirea certificatului digital al UE privind COVID, şi cooperarea în ceea ce priveşte achiziţiile publice, achiziţionarea şi distribuirea vaccinurilor la nivelul UE au reprezentat etape importante în materie de sănătate publică.
 
Pandemia de COVID-19 a evidenţiat, de asemenea, gravitatea şi amploarea problemelor legate de reticenţa faţă de vaccinare, conform comunicatlui de presă.
 
Riscul prezentat de dezinformare şi de informarea greşită
 
Pandemia de COVID-19 a demonstrat care sunt ameninţările şi provocările pe care informarea greşită şi dezinformarea le prezintă pentru societate. Pentru a contracara riscurile pentru sănătatea umană, pentru sistemele de sănătate şi pentru gestionarea eficace a crizelor care decurg de aici, concluziile invită:
 
„- Comisia să instituie un forum de experţi privind reticenţa faţă de vaccinare
 
- Comisia să consolideze coordonarea dintre politicile UE privind vaccinarea şi cele privind combaterea dezinformării
 
- statele membre şi Comisia să dezvolte oportunităţi de formare pentru a le permite profesioniştilor din domeniul sănătăţii să se familiarizeze mai mult cu tehnicile şi instrumentele de combatere a informării greşite şi a dezinformării în materie de vaccinuri”. 
 
Consolidarea cooperării UE
 
Sursa menţionată mai spune că, în ceea ce priveşte consolidarea cooperării UE, concluziile propun acţiuni suplimentare, cum ar fi:
 
„- explorarea valorii adăugate şi a posibilităţilor de depăşire a barierelor juridice şi tehnice din calea interoperabilităţii sistemelor (sub-)naţionale de informaţii privind imunizarea
 
- dezvoltarea schimbului de informaţii cu privire la posibilele surplusuri şi deficite de vaccinuri esenţiale, ceea ce ar permite o posibilă revânzare sau donare între statele membre
 
- utilizarea posibilităţii de achiziţionare în comun de vaccinuri”.
 
Pandemia a declanşat o serie de acţiuni importante la nivelul UE. Un exemplu este crearea Autorităţii pentru Pregătire şi Răspuns în caz de Urgenţă Sanitară (HERA) pentru a îmbunătăţi pregătirea şi răspunsul la ameninţările transfrontaliere grave în domeniul contramăsurilor medicale.
 
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), între 3,5 şi 5 milioane de decese sunt prevenite anual datorită vaccinării. Se evită totodată mult mai multe cazuri de boală, reducându-se astfel povara asupra sistemelor de sănătate. Variola a fost chiar eradicată complet.
 
Cu toate acestea, ratele de vaccinare în multe regiuni din UE scad mult sub nivelurile recomandate. Bolile infecţioase se pot întoarce cu uşurinţă în astfel de circumstanţe. Un exemplu în acest sens este epidemia de rujeolă care a izbucnit în ultimii ani într-o serie de ţări europene.
 
OMS consideră chiar că reticenţa faţă de vaccinare se numără printre cele mai mari 10 ameninţări la adresa sănătăţii la nivel mondial.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.