Consiliul Judeţean Constanţa a adoptat marţi "Declaraţia de Unire cu Republica Moldova", conducerea instituţiei spunând că această unire este una simbolică, pentru a fi cinstiţi deopotrivă românii şi moldovenii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Consilierii judeţeni, reuniţi marţi în şedinţă ordinară, au avut pe ordinea de zi un proiect privind Declaraţia de Unire cu Republica Moldova.

Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Marius Horia Ţuţuianu, a declarat că prin această declaraţie simbolică sunt cinstiţi deopotrivă români şi moldoveni, dar şi tradiţiile şi valorile care au fost odată ale unui singur popor.

“Basarabia a fost un teritoriu cu o istorie zbucimată, iar cetăţenii acestei regiuni au fost asimilaţi brusc la alte culturi. Prin această declaraţie simbolică încercăm să cinstim deopotrivă români şi moldoveni, tradiţiile şi valorile ce au fost odată ale unui singur popor. Această alianţă pe care o semnăm azi aici poate să devină prin înţelepciune, cooperare şi responsabilitate un important aport al trecutului nostru. Acest eveniment marcat de o puternică încărcătură emoţională trebuie să ne facă să gândim la viitorul României ca stat independent şi puternic”, a afirmat preşedintele CJ Constanţa.

El a mai spus că România susţine aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

“Unirea celor două popoare se poate realiza prin aderarea Moldovei la valorile şi libertăţile europene. România va susţine Republica Moldova pe drumul către integrarea în Uniunea Europeană precum şi în Alianţa Nord-Atlantică. Sper ca această unire simbolică să aibă un ecou pentru toţi românii şi să fie un impuls pentru generaţiile viitoare, să cunoască istoria neamului, să o cinstească şi să lupte, la fel ca strămoşii lor”, a precizat Marius Horia Ţuţuianu.

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Claudiu Palaz, a declarat că judeţul Constanţa susţine înfrăţirea cu localităţile din Republica Moldova care şi-au exprimat dorinţa de unire cu România.

“Judeţul Constanţa susţine înfrăţirea imediată cu localităţile din Republica Moldova care în mod deschis, asumat, şi-au exprimat dorinţa de unire cu patria mamă, România.  Facem acum această unire în suflet ca o reparaţie morală pentru suferinţele trecutului şi prezentului, de la chinul buneilor noştri, smulşi împotriva voinţei lor de la trupul patriei istorice de voia lui Hitler şi a lui Stalin, supuşi execuţiilor, deportărilor şi foametei, la greutăţile pe care le trăim acum noi cei de zi”,a afirmat Palaz.

El a spus că, deşi declaraţia de unire este una simbolică, îşi doreşte să fie un pas hotărâtor către unirea deplină. “Iar dacă astăzi unirea noastră este una simbolică, să ne ajute Dumnezeu ca ea să fie un pas hotărâtor spre unirea deplină, când nu va mai fi graniţă la Prut, iar românii dintre Nistru şi Tisa vor munci împreună la realizarea şi mulţumirea comună alături de celelalte popoare ale europei civilizate”, a menţionat Claudiu Palaz.

Proiectul de hotărâre a fost aprobat, fiind votat de toţi consilierii judeţeni prezenţi, cu excepţia unui consilier PNL, care s-a abţinut de la vot. 

 

 

 

 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.