Colegiul Medicilor Bucureşti (CMB) susţine că problemele care îi fac pe mulţi doctori să plece din ţară nu pot fi rezolvate cu paliative, cum ar fi cazarea în locuinţe sociale date de primărie sau mese gratuite la cantina de spital, ci cu venituri decente, care să le permită întreţinerea familiei încă de la intrarea în rezidenţiat.
“Problemele cu care se confruntă medicii, cu atât mai grave în cazul rezidenţilor şi medicilor tineri, necesită o rezolvare sistemică, la nivel naţional. Aceste probleme, care îi fac pe mulţi doctori să plece în străinătate, nu pot fi rezolvate cu paleative, la nivelul autorităţilor locale, ori a managerilor de spital. Cazarea în locuinţe sociale, de către primărie, sau oferirea unor mese gratuite la cantină, de către spital, sunt forme de asistenţă socială pentru persoane defavorizate, nu soluţii pentru a păstra în ţară profesionişti căutaţi pe piaţa muncii din statele dezvoltate", spune conducerea Colegiului Medicilor Bucureşti.
CMB subliniază că medicii nu vor ajutoare, ci recunoaşterea rolului pe care îl au în societate şi respectarea statutului pe care îl are această profesie în lumea civilizată.
"Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti, organizaţie care apără demnitatea şi promovează drepturile medicilor din Bucureşti, respinge orice asociere între profesia medicală şi nevoia de asistenţă social”, arată conducerea CMB.
Organizaţia profesională mai spune că industria, domeniul bancar sau comerţul oferă tinerilor salarii decente, care le permit achiziţionarea unei locuinţe după trei-cinci ani de studio şi se întreabă cum ar putea să fie o soluţie pentru tinerii medici locuinţa social, oferită temporar de primărie, după 9-12 ani de studiu.
“Să trimitem rezidenţii la cantină, cu sufertaşul, pentru a putea să-şi susţină familia?.Experienţa ne arată că astfel de planuri sunt sortite eşecului. În anii 90, pentru a atrage medicii la sate, le-a fost oferită «cazare» gratuită pe durata contractului. Cu un credit al Băncii Mondiale s-au construit sau renovat locuinţe în curtea dispensarelor rurale, care au rămas goale, în ciuda acestui efort. Tinerii care studiază medicina au afirmat limpede ce doresc pentru a rămâne să profeseze în România: un venit decent, care să le permită întreţinerea familiei, încă de la intrarea în rezidenţiat", mai spune conducerea CMB.
Motivele migraţiei medicale sunt nivelul scăzut de salarizare, condiţiile materiale din unităţile medicale, orele suplimentare de muncă, nevoia de recunoaştere şi afirmare profesională, potrivit unui sondaj realizat de Fundaţia Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti în rândul tinerilor care studiază medicina, la nivel de facultate şi rezidenţiat.
CMB propune Colegiului Medicilor din România consultări pe temele majore care interesează profesia medicală.
“Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti a iniţiat un proces de comunicare online cu membrii săi, pentru a afla rapid poziţia corpului medical şi a putea o susţine în faţa autorităţilor”, a precizat sursa citată.
Aproape 4.000 de medici şi peste 3.500 de asistenţi au primit în 2015 certificate care atestă că au făcut studii de specialitate într-un stat membru al Uniunii Europene şi care le dă dreptul să lucreze în spitale din zona respective. De asemenea, în primele trei luni din 2016 au fost eliberate 890 de certificate pentru medici, farmacişti, dentişti şi asistenţi.
Din 2007 şi până în 2015, peste 14.000 de doctori români erau în evidenţele organizaţiilor profesionale din statele Uniunii Europene în care lucrează.
Potrivit datelor Colegiului Medicilor din România, anual intră în sistem 3.000 de medici şi ies aproximativ 3.500, prin migraţie, pensionare şi deces.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
