Municipiul Bucureşti are nevoie de un buget de 8,5 miliarde de lei pentru anul viitor, anunţă noul primar al Capitalei, explicând că, dacă Bucureştiul va primi în continuare 50% din cota de taxe, de la Guvern, suma va fi total insuficientă. Edilul nou ales remarcă faptul că Bucureştiul „nu are o autonomie fiscală reală”, arătând că, în aceste condiţii, primarul general al Capitalei a avut şi are o „infimă marjă de manevră şi de flexibilitate” dacă nu se vor face reforme de structură în ceea ce priveşte bugetul Capitalei.
„Care ar trebui să fie suma minimă, fără dezvoltare, doar să plătim datorii şi să funcţionăm în anul viitor. Suma este de 8,5 miliarde, dacă este să ne gândim la datorii, plus lucruri care trebuie să se întâmple: salarii, datoria publică, subvenţia calculată, aşa cum este astăzi, fără să luăm nicio fel de altă măsură necesară pentru anul viitor, este de 1,3 miliarde la termoficare şi de 1,5 miliarde la transport. Avem iluminat public, avem sănătatea, spitalele noastre, spitalele pe care le avem, şi apăra propriu şi instituţii subordonate încă 1,5 miliarde. Deci cam aşa ar trebui ca să arate bugetul pe anul viitor. Este practic imposibil în acest moment să vorbim că putem să echilibrăm bugetul pe anul viitor”, a explicat Ciprian Ciucu.
Acesta a precizat că municipiul Bucureşti primeşte de la Guvern aproximativ 50% din cotele guvernamentale, restul mergând către sectoare, Ciucu remarcând că Bucureştiul ”nu are o autonomie fiscală reală”.
„Dacă nimic nu s-ar schimba şi am primi 50% din bugetul care ne vine de la guvern, excluzând aici taxele şi impozite locale, am avea un buget de 5 miliarde. Dacă am primi 55%, să zicem că primim cu 5% mai mult, am avea 5,5 miliarde. Dacă am primi 60% şi sectoarele doar 40%, ele urmând să-şi le completeze, cum am zis, inclusiv din taxe şi impozite locale, am avea undeva la 6 de miliarde, cu 2,5 miliarde mai puţin, decât necesarul pe anul viitor”, a explicat Ciprian Ciucu.
Analiza făcută de noul edil arată că pentru funcţionare se cheltuie 8 miliarde de lei, iar pentru dezvoltare, adică pentru investiţii, sub 1 miliard.
Ciucu explică faptul că, în cazul sectoarelor Capitalei, situaţia este „mai echilibrată” din punctul de vedere al structurii cheltuielilor, sumele cheltuite pentru dezvoltare fiind mai mari.
Edilul nou ales remarcă faptul că, în această realitate financiară, primarul general al Capitalei a avut şi are o „infimă marjă de manevră şi de flexibilitate” dacă nu se vor face reforme de structură în ceea ce priveşte bugetul Capitalei.
„Subvenţiile mănâncă bugetul. Avem două găuri structurale majore (transportul şi termoficarea – n.r.)mncare ne duc în pragul falimentului, dacă nu vom face ceva în 2026 şi aici mă angajez să facem ceva, nu doar să mergem să stăm cu mâna întinsă la guvern. Vor fi nişte reforme structurale pe parcursul anului 2026 şi voi avea nevoie de tot sprijinul Constituţiei Generale. Comparativ cu alte capitale europene avem această subfinanţare structurală. Conflictul pe care l-aţi văzut în trecut între PMB şi sectoare nu este unul personal. Este unul structural. Avem competenţe suprapuse şi trebuie să facem ordine în ele. (...) Dar banii trebuie să urmeze competenţele legale. Despre asta este vorba la sfârşitul zilei. De aici a intervenit această problemă care s-a acumulat în timp, an de an”, a adăugat Ciprian Ciucu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
