Curtea de Apel Ploieşti a anulat certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic, din Roşia Montană, emis în favoarea companiei miniere care dorea să facă exploatarea zonei. Decizia este definitivă, în cadrul unui proces în care mai multe asociaţii au cerut anularea documentului.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
"Admite cererea de chemare în judecată. Dispune anularea actului administrativ Certificat de descărcare de sarcină arheologică nr.9/14.07.2011. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată în favoarea pârâtei Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, de către intervenientele Asociaţia Pro Dreptatea Roşia Montană, Asociaţia Pro Roşia Montană şi Sindicatul Viitorul Mineritului. Irevocabilă”, este sentinţa pronunţată, miercuri, de Curtea de Apel Ploieşti. 
 
Anunţul privind soluţia din instanţa de judecată a fost făcut de către fostul senator Mihai Goţiu, care a prezentat decizia instanţei drept o "victorie istorică". 
 
"Acesta e finalul ultimului proces purtat de avocaţii societăţii civile din România împotriva abuzurilor şi actelor ilegale eliberate de-a lungul timpului, de instituţii ale statutului, în favoarea RMGC (subsidiara autohtonă a Gabriel Resources, compania care intenţiona să cianureze şi să dinamiteze apele, pădurile, munţii şi patrimoniul cultural al localităţii). Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Cârnic a fost eliberat, în vara anului 2011, de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, cu largul gir al ministrului Culturii de atunci, actualul preşedinte al UDMR şi vice-prim-ministru, Kelemen Hunor. Scopul acestuia era de a înlocui primul certificat care fusese deja anulat de Justiţie. Acest abuz a dus la primele proteste în serie pentru Roşia Montană, desfăşurate sub titulatura generică de «Hunoriada», în iulie 2011, în mai multe localităţi din România – Cluj-Napoca, Bucureşti, Alba-Iulia, Sibiu, Baia Mare, Iaşi etc., care le-au anunţat şi pregătit pe cele din toamna anului 2013. Procesul a fost amânat şi strămutat de mai multe ori, pentru a-i demobiliza pe avocaţii societăţii civile”, a scris Goţiu, pe Facebook.
 
El a apreciat că "întregul proiect aşa-zis minier, de extragere a aurului de la Roşia Montană, s-a bazat pe un lung şir de abuzuri şi ilegalităţi (cu peste 40 de procese câştigate, în total, de societatea civilă), comise de reprezentanţi ai instituţiilor publice din România, de la nivel local până la nivel guvernamental”. 
 
"Pretenţiile companiei Gabriel Resources, în arbitrajul de la Washington, se bazează exact pe aceste acte eliberate ilegal de guvernanţii din acea perioadă (unii dintre ei şi acum la Guvernare). Asta pentru a fi clar cine e responsabil pentru eventuale despăgubiri pe care statul român ar ajunge să le plătească la arbitraj (deşi, dacă România îşi apără corect şansele şi nu alege să-i acopere pe toţi cei care au semnat respectivele acte ilegale, şi acel litigiu ar trebui câştigat)”, a notat Goţiu.
 
În primă instanţă, Tribunalul Buzău a respins cererea de anulare a certificatului, obligând asociaţiile reclamante la plata a 3.000 de lei cheltuieli de jduecată.
 
Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba a emis, în iulie 2011, Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic. Documentul a fost emis pe baza hotărârii Comisiei Naţionale de Arheologie din data de 12.07.2011, privind aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană".
 
"Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană. Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a iniţiat un plan de acţiune care să asigure conservarea celor mai importante situri arheologice şi monumente arhitectonice. Planul are ca obiectiv salvarea şi punerea în valoare a 80% dintre valorile arheologice şi arhitectonice din regiune, printre ele numărându-se: galeriile miniere cu semnificaţie istorică deosebită aflate în zona Piatra Corbului, galeriile din zona Cătălina-Monuleşti, care vor fi cercetate, restaurate şi deschise publicului, incinta funerară romană de la Tău Găuri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale şi moderne, 41 de clădiri monument istoric din zona protejată, centrul istoric al localităţii revitalizat, peste 100 de km de galerii de mină care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri. Acest plan va fi realizat prin alocarea de către compania RMGC a 70 de milioane de dolari care vor fi cheltuiţi la Roşia Montană pentru lucrările de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectonic. De asemenea, planul cuprinde înfiinţarea unei comisii speciale - din care vor face parte experţi independenţi - care va monitoriza şi va avea puterea de a opri în orice moment exploatarea, în situaţia în care se vor face descoperiri importante”, transmitea, la momentul emiterii certificatului, Direcţia judeţeană de Cultură Alba.
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.