Curtea Constituţională discută miercuri două sesizări ale Guvernului, prima privind proiectul de lege al PSD are prevede acordarea lunară a unor stimulente de risc pentru cadrele didactice, în valoare de 2.000 lei, pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă, adoptat de Parlament şi a doua referitoare la respingerea de către Legislativ a OUG pentru modificarea Legii 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică. Cel din urmă act normativ arată că „se suspendă, pentru o perioadă de 2 ani, orice operaţiuni privind înstrăinarea participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la societăţile la care statul are calitatea de acţionar, începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Propunere legislativă pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ pe întreaga durată a stării de alertă şi urgenţă, ca urmare a riscului răspândirii coronavirusului COVID-19 a fost iniţiată de parlamentarii PSD Marcel Ciolacu, Paul Stănescu, Robert Cazanciuc, Cosmin Radu Preda şi Alfred Simonis şi adoptat de Camera Deputaţilor, decizional, pe 13 octombrie.

„Începând cu anul şcolar/universitar 2020–2021, pe perioada stării de alertă/stării de urgenţă instituite ca urmare a situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, personalul didactic,  personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din învăţământul  preuniversitar şi  universitar de stat, precum şi din unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior,  beneficiază  de  un stimulent  de  risc  după  cum urmează: a) în cuantum de 2000 de lei lunar, pentru personalul didactic; b) în cuantum de 1500 de lei lunar, pentru personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic”, conform legii adoptate de Parlament.

Guvernul motivează în sesizare depusă marţi la CCR că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea legislaţiei care prevede că „nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar”.

„Conform procedurii legislative, (...) legea a fost promovată la data de 14.09.2020 şi adoptată la data de 13.10.2020 iar mandatul Guvernului expiră la data încheierii mandatului actualului Parlament, respectiv 20 decembrie 2020. Pe cale de consecinţă actul normativ a fost adoptat în interiorul termenului de 180 de zile până la expirarea mandatului Guvernului, fiind încălcate dispoziţiile art.17 alin.(1) din Legea nr.69/2010 cu consecinţa nerespectării art.1 alin.(5) din Constituţia României”, argumentează reprezentanţii Executivului. 

De asemenea, Guvernul susţine că „procedura parlamentară urmată de legea pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 observăm că, pe de o parte, conform art.111 alin.(1) din Constituţie, textele din lege care afectează prevederile bugetului de stat nu au fost însoţite de dovada solicitării informării Parlamentului de către Guvern, solicitare care ar fi trebuit să fie formulată de preşedintele Senatului, şi nici de dovada că această informare a fost solicitată ulterior, pe parcursul derulării procedurii de la Camera Deputaţilor, iar pe de altă parte iniţiatorii propunerii legislative nu au solicitat Guvernului fişa financiară prevăzută de dispoziţiile art.138 alin.(5) din Constituţie şi art.15 din Legea nr.500/2002”.

Executivul solicită CCR să constate neconstituţionalitatea legii în ansamblul ei pentru că, „din datele existente la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, impactul suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat determinat de adoptarea acestei măsuri este de circa 713,1 milioane de lei lunar, respectiv de 1.707,5 milioane de lei în anul 2020”.

„Aşa fiind, în conformitate cu practica constantă a Curţii Constituţionale şi în raport de prevederile stabilite în prezenta lege, apreciem că în lipsa unei fişe financiare la momentul adoptării legii conform art.15 alin.(3) din Legea nr.500/2002, şi în lipsa unui dialog real între Guvern şi Parlament nu se poate trage decât concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi efectiv, nefiind aşadar reală”, conform sursei citate. 

Referitor la sesizarea făcută marţi la CCR privind legea de respingere a OUG privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, Executivul precizează că actul normativ trebuia adoptat cu majoritatea absolută a voturilor în fiecare Cameră a Parlamentului, conform Constituţiei.

Din informaţiile existente pe pagina electronică a Camerei Deputaţilor rezultă că la Senat Legea de respingere a acestei OUG „a fost adoptată ca lege organică, cu majoritatea prevăzută de art.76 alin.(1) din Constituţie, respectiv cu majoritatea absolută, iar la Camera Deputaţilor aceeaşi lege de respingere a fost adoptată ca lege ordinară cu majoritatea prevăzută la art.76 alin.(2) din Constituţie, respectiv ca lege ordinară”, potrivit textului sesizării Guvernului. 

„În consecinţă, în ceea ce priveşte majoritatea de adoptare, Camera Deputaţilor a încălcat prevederile constituţionale ale art.115 alin.(5) teza finală şi art.76 alin.(1) din Constituţie. Or, legea este actul de voinţă al Parlamentului în ansamblul celor două camere, neputând fi adoptată parţial ca lege organică de către o cameră şi parţial ca lege ordinară de către cealaltă cameră. Ambele camere trebuiau să adopte legea cu majoritatea necesară pentru legile organice, respectiv majoritatea absolută”, conchide sursa menţionată.

Conform actului normativ, „la data intrării în vigoare a prezentei legi se interzice, pentru o perioada de 2 ani, înstrăinarea participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, la bănci, precum şi la orice alta societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de participaţie deţinută”. 

De asemenea, proiectului de lege care respinge OUG 166/2020 pentru modificarea Legii nr.173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică mai arată că „se suspendă, pentru o perioadă de 2 ani, orice operaţiuni privind înstrăinarea participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la societăţile la care statul are calitatea de acţionar, începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.