Populaţia de urs brun din judeţul Braşov a crescut cu aproximativ 65% în ultimii ani, conform estimărilor specialiştilor, de la 970 de exemplare în anul 2016 la peste 1.500 de exemplare în prezent. În contextul unor "numeroase incidente om-urs", autorităţile din judeţ solicită ministrului Mediului să dispună măsuri, la nivel central, "pentru evitarea pe viitor a unor situaţii similare care pun în pericol sănătatea şi viaţa populaţiei".
Cifrele privind numărul exemplarelor de urs din judeţul Braşov au fost făcute publice marţi, la finalul unei şedinţe la care au participat factorii de decizie din acest judeţ, şedinţă în care s-a discutat despre modul cum poate fi gestionată situaţia generată de urşii periculoşi.
"Reprezentanţii Gărzii Forestiere Braşov şi ai Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură prezenţi la întâlnirea de astăzi au arătat că din anul 2016, efectivele estimate ale speciei urs brun în judeţul Braşov au crescut de la 970 de exemplare la 1.052 de exemplare (2017), 1.162 de exemplare (2018), 1.287 de exemplare (2019) şi 1.468 de exemplare (2020). În prezent, populaţia de urs în judeţul Braşov depăşeşte 1.500 de exemplare, în condiţiile în care efectivul optim raportat la habitatul natural al speciei este de aproximativ 400 de exemplare. În privinţa pagubelor evaluate, acestea s-au ridicat la valoarea de 477.833 lei în 2019, 351.994 lei în 2020 şi 63.842 lei în acest an”, informează Prefectura Braşov, printr-un comunicat de presă.
În contextul creşterii numărului de urşi, dar şi de incidente care pun în pericol oamenii, autorităţile cer soluţii de la ministrul Mediului, Tanczos Barna.
"Având în vedere numeroasele incidente om-urs şi sesizările cu recurenţă zilnică, tot mai des în localităţi şi gospodării, prefectul judeţului Braşov i-a adresat ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor rugămintea de a analiza aceste aspecte şi de a dispune măsuri, la nivel central, pentru evitarea pe viitor a unor situaţii similare care pun în pericol sănătatea şi viaţa populaţiei”, precizează Prefectura Braşov.
În discuţiile de marţi s-a reiterat ideea că în momentul de faţă relocarea exemplarelor-problemă nu mai reprezintă o soluţie, din cauză că fondurile cinegetice unde se solicită relocarea nu îşi mai dau acordul. Totodată, în situaţia în care acest acord există, relocarea are efect doar în circa 25% din cazuri, procentaj aplicat exemplarelor tinere, de 2-3 ani, existând numeroase situaţii în care urşii se întorc de unde au fost luaţi sau ar crea probleme în zonele în care sunt mutaţi.
Unii participanţi la întâlnire au arătat şi că, în condiţiile în care oamenii nu sunt protejaţi, există riscul ca acolo unde animalele îşi fac apariţia şi reprezintă un pericol acestea să fie otrăvite, iar din specie strict protejată pot deveni specie în pericol.
"Ca soluţii «de avarie», pe termen scurt, au fost avansate următoarele propuneri: Managementul adecvat al deşeurilor, prin extinderea proiectului-pilot de instalare a containerelor anti-urs în toate zonele limitrofe municipiului Braşov şi, ulterior, în măsura posibilităţilor, şi în celelalte zone din judeţ expuse conflictului om-urs; Analiza din punct de vedere cost/eficienţă a unui proiect de monitorizare a urşilor-problemă prin montarea de collare”, mai informează Prefectura Braşov.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
