Procurorul general interimar Bogdan Licu spune că va face o "confruntare" pentru a se lămuri ce s-a întâmplat cu dosarul "10 august" care a fost declinat de Secţia parchetelor militare la DIICOT, afirmând că, în opinia sa, cercetările au cam stagnat. "Sper că odată cu clarificarea acestei competenţe lucrurile să meargă într-un ritm accelerat. Eu am mai spus-o şi o repet: cel mai grav lucru sau cel mai rău lucru pe care poate să-l facă un procuror este să ţină un dosar în nelucrare", susţine el.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Întrebat de jurnalişti despre declinarea dosarului "10 august" de către Secţia parchetelor militare către DIICOT, Bogdan Licu a spus că nu a fost consultat în această privinţă.

"Ştiu ce ştiţi şi dvs, s-au constituit două dosare, unul la DIICOT, unul la Secţia parchetelor militare, cred că o să fac o mică confruntare, dacă vreţi să spun aşa, dar nu procedurală, ci pur şi simplu confruntare să mă lămuresc şi eu ce s-a întâmplat", a declarat Bogdan Licu.

De asemenea, întrebat care sunt consecinţele acestei declinări, el a afirmat că speră să fie consecinţe pozitive.

"Pentru că, sincer să fiu, cercetările în dosarul 10 august au cam stagnat în ultima vreme, eu când am venit m-am întâlnit cu procurorii militari, am avut mai multe întâlniri pe marginea acestui dosar, le-am cerut informări scrise, am înţeles motive obiective, sunt şi motive subiective, eu sper că odată cu clarificarea acestei competenţe lucrurile să meargă într-un ritm accelerat. Eu am mai spus-o şi o repet: cel mai grav lucru sau cel mai rău lucru pe care poate să-l facă un procuror este să ţină un dosar în nelucrare. Pentru că atunci când dispui o soluţie, dacă este de trimitere în judecată este supusă controlului judiciar la instanţa de judecată, dacă este o soluţie de închidere a unui dosar se poate formula plângere împotriva ei, se poate redeschide şi se lămuresc lucrurile. A ţine un dosar în nelucrare, a tergiversa mai mult soluţionarea unui dosar este cel mai grav lucru pe care îl poate face un procuror. Atunci când este neîntemeiat", a mai spus Licu.

Procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au declinat către DIICOT competenţa soluţionării dosarului privind violenţele de la mitingul din 10 august 2018, de la Bucureşti, anunţă Parchetul General. Competenţa DIICOT vine din unele dispoziţii ale Codului penal care incriminează tentativa la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

"Procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au dispus prin ordonanţa nr. 18/P/2018, din data de 28.06.2019, declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în vederea continuării cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea şi modul de intervenţie al forţelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanţilor care au participat la protestul din data de 10 august 2018, desfăşurat în Piaţa Victoriei din municipiul Bucureşti, respectiv cu privire la scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acţiuni de violenţă împotriva forţelor de ordine şi măsura în care aceste acţiuni, prin amploarea şi modul de desfăşurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea naţională", se arată într-un comunicat de presă transmis, luni, de Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Sursa citată precizează: "competenţa DIICOT este atrasă de dispoziţiile art. 412 din Codul penal cu referire la art 397 alin 2 din Codul penal, dispoziţii care incriminează tentativa la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale".

Parchetul General a anunţat, în 21 septembrie 2018, că şeful Jandarmeriei Române, Cătălin Sindile, adjunctul acestuia, Sebastian Cucoş şi Mihai Chirică, secretar de stat în Ministerul de Interne, sunt urmăriţi penal pentru complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, în timp ce maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, este urmărit penal pentru abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual şi participaţie improprie la uz de fals în dosarul violenţelor de la mitingul din 10 august din Piaţa Victoriei.

Maiorul Laurenţiu Cazan este acuzat că a creat ”aparenţa unei acţiuni legale de restabilire a ordinii publice şi a ordonat intervenţia în forţă pentru evacuarea participanţilor la protest”, a dat ordinul de intervenţie cu încălcarea mai multor acte normative şi o ordonat folosirea mijloacelor din dotare pentru evacuarea protestatarilor, ”cu consecinţa exercitării de către militarii din subordine a unor acte de violenţă nejustificate”.

Comisarul şef de poliţie Mihai Chirică este acuzat că a făcut presiuni asupra prefectului Capitalei pentru a aproba formal ordinul de intervenţie în forţă, în timp ce Sebastian Cucoş şi Ionuţ Sindile ”au participat nelegal la conducerea operaţiunilor” şi au ajutat la punerea în aplicare a unui ordin ilegal de evacuare a protestatarilor.

Tot în septembrie, Parchetul General anunţa că la Secţia Parchetelor Militare au fost depuse 770 de plângeri penale de către persoane care au avut de suferit în urma intervenţiei jandarmilor.

De asemenea, Parchetul General a anunţat, în 4 februarie, care este stadiul dosarului deschis după protestul din 10 august, precizând că au fost audiaţi aproximativ 1.180 de martori, fiind 560 de persoane vătămate. În plus, s-au desecretizat o parte dintre documentele care ar putea clarifica situaţia şi este în curs de efectuare expertiza fizico-chimică asupra substanţelor cu efect iritant lacrimogen folosite de către jandarmi.

La începutul lunii mai, urmărirea penală in rem în dosarul violenţelor din 10 august 2018 din Piaţa Victoriei, a fost extinsă la complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă, precizaă Parchetul General, subliniind că s-a ajuns la exercitarea unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente - acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor,

"Procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au dispus prin ordonanţa nr. 18/P/2018 din data de 23.04.2019, în temeiul art. 311 alin. 1 din Codul de procedură penală, extinderea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea următoarelor infracţiuni: complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 297 alin. 1 din Codul penal,  şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. cu ref. la art. 52 alin. 3 C.pen. rap. la art. 296 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen", anunţa Parchetul ICCJ.

Conform instituţiei, s-a constatat că "mai multe acţiuni sunt suspectate a se circumscrie unor acte menite să determine şi să justifice necesitatea unei acţiuni de restabilire a ordinii publice şi să ajute la crearea aparenţei unei acţiuni legale de intervenţie în forţă a unităţilor de jandarmi pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, cu consecinţa vătămării drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire prevăzute de Constituţia României, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cu consecinţa exercitării unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente - acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual şi fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest".

În 2 mai, suspecţilor li s-a adus la cunoştinţă actul procesual constând în extinderea urmăririi penale in rem, în conformitate cu prevederile art. 311 din Codul de procedură penală. 

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.