Blocul Naţional Sindical (BNS) susţine că aplicarea Legii salarizării în forma aflată acum în proiect ar consolida diferenţele uriaşe de salarizare între categorii de personal din sistemul public, subminând astfel orice încercare de reformă şi de creştere a calităţii serviciilor publice.
"Principala problemă a versiunii actuale de proiect vine din încercarea de a respecta trei condiţionalităţi asumate public anterior, respectiv: păstrarea salariilor pentru înalţii demnitari la nivelul existent în plată în acest moment, reducerea raportului între cel mai mic şi cel mai mare salariu din sectorul public, de la 1/15 cât era asumat în Legea 284/2010, la 1/13 în acest proiect şi încadrarea într-o anvelopă salarială care să nu depăşească 7,5 la sută din PIB în 2022", spun reprezentanţii BNS.
Sindicaliştii susţin că singurul efect pozitiv care ar putea fi generat de actualul proiect ar fi acela că ar fi că elimină haosul legislativ existent în reglementarea salariilor din sectorul public.
"Este însă mult prea puţin comparativ cu efectele negative pe care le poate aduce", adaugă reprezentanţii BNS.
Ei mai spun că, în acest moment, reacţia personalului plătit din fonduri publice în ceea ce priveşte inechităţile existente în sistem este estompată de aşteptarea reformei anunţate în sistemul de salarizare.
"Acest proiect promite extrem de puţin pe un orizont de timp extrem de lung. În linia deja consacrată a statutelor speciale create pentru unele categorii socio-profesionale, proiectul mai adaugă două instituţii care îşi salarizează personalul după reguli proprii (alături de BNR şi ASF), respectiv Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei", arată sindicaliştii.
Ei susţin că Legea 284 /2010 era construită plecând de la un set de corelaţii agreate de toţi partenerii, în baza unor analize realizate cu asistenţa experţilor Băncii Mondiale.
"În plus, procesul de consultare deschis de Ministerul Muncii viza doar corecţii justificate în interiorul familiilor ocupaţionale, astfel încât să se poată păstra filozofia legii iniţiale. În fapt, proiectul a produs modificări atât în interiorul familiilor ocupaţionale, dar şi între familii ocupaţionale", mai spun reprezentanţii Blocului Naţional Sindical.
Ei dau exemplu încadrarea pentru soldat. În Legea 284, coeficientul alocat unui soldat era de 1,64, faţă de un lucrător necalificat - cu coeficient 1. În proiectul de lege, soldatul are aceeaşi încadrare ca şi un lucrător necalificat -1.625 corespunzător coeficientului 1, arată sindicaliştii.
"În plus, proiectul prevede o reducere a soldei de grad pentru soldat - faţă de nivelul prevăzut în legea 284/2010. Solda de grad era în Legea 284/2010 - 198 lei, proiectul propune reducerea acesteia la 10 lei, în timp ce solda de grad pentru general, amiral, chestor general de poliţie creşte de la 405 la 840 lei", adaugă reprezentanţii BNS.
Ei mai spun că în Legea 284/2010, creşterea între clase era constantă asigurând o evoluţie echilibrată în sistem, în timp ce, în cadrul proiectului, operează trei categorii de creşteri.
"Până la clasa 45 creşterea este nesemnificativă, de la 45 la 106 creşterea este mai accentuată, în timp ce de la clasa 107 la 116 creşterea este abruptă. Renunţarea la principiile de construcţie ce au stat la baza Legii 284 este vizibilă şi din raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu din fiecare familie ocupaţională. Creşterea raportului din Familia ocupaţională Învăţământ se datorează faptului că se include în această familie şi salariul Patriarhului, respectiv 21.200 lei", mai arată sindicaliştii.
Ei menţionează că, dacă în Legea 284/2010, salariul aferent clasei 25 era cu 81 la sută mai mare decât salariul aferent încadrării în clasa
1, conform proiectului aflat în dezbatere, salariul aferent încadrării în clasa 25 este doar cu 12 la sută mai mare decât cel din clasa 1.
"Aglomerarea grilei salariale în partea de jos creează un spaţiu de manevră extrem de îngust în cazul modificării salariului minim peste 1.625 lei. Salariul minim nu poate fi ţinut la nesfârşit la acest nivel, diferenţa de 4 sau 5 lei între primele 38 de clase va duce
practic la egalizarea salariilor din aceste clase", susţine BNS.
Potrivit sindicaliştilor, sectoarele care cumulează cel mai mare număr de personal din sistemul public vor fi în continuare, chiar şi după 2022, cu salarii medii mult sub media pe economie.
"28 la sută din salariaţii din sectorul public aparţin unor categorii de personal pentru care salariul mediu este sub media naţională - salariaţii din asistenţă socială şi personalul contractual din administraţia publică locală fiind cei mai vizaţi - cele două categorii însumează peste 240 mii de salariaţi. Această lege nu trebuie să se rezume doar la a reglementa intervalul de timp până în 2022, nu vizează doar tranziţia, ea trebuie să reprezinte un cadru corect şi stimulativ de remunerare şi pentru cei care intră în sistem după 2022, dar şi pentru cei ce sunt în plin proces de dezvoltare a carierei", mai arată BNS.
Astfel, de la clasa 1 la clasa 4 - creşterea salarială acordată între clase este de 15 lei, de la clasa 5 la clasa 8 creşterea între clase este de 8 lei, de la clasa 9 la clasa 16 - creşterea de la o clasă la alta este de 5 lei, în timp ce de la clasa 21 la clasa 38 - creşterea suplimentară între clase este de doar 4 lei. În medie creşterea de la o clasă la alta - pe intervalul până la clasa 38, înseamnă mai puţin de 0,4 la sută creştere salarială, susţin sindicaliştii.
Legea salarizării unitare pe care Ministerul Muncii o are în consultare cu sindicatele ar avea un impact bugetar de aproape 20 de miliarde de lei, de două ori mai puţin decât alte legi similare promovate în trecut şi care s-au dorit a fi aplicate fără a avea o bază de calcul, în condiţiile în care nu se ştia exact care sunt salariile angajaţilor din sistemul bugetar din România, a declarat, în 3 decembrie, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru.
”Legea pe care am propus-o noi acum are un impact de 19,5 miliarde de lei, care este de două ori mai puţin decât valoarea din legile asemănătoare propuse anterior. Primul scop este să rezolve toate inechităţile şi să pună toate familiile ocupaţionale pe un sistem de echivalenţă. Legea mai trebuie să asigure echitatea, astfel încât cei rămaşi în urmă să aibă creşterile cele mai mari. Cei care au rămas în urmă cu veniturile salariale, din cercetare, din cultură, din rândul funcţionarilor publici sau ai asistenţei sociale au creşterea cea mai mare”, a declarat, ministrul Muncii.
Pîslaru a arătat că nivelul salarizării în cazul unor categorii, cum ar fi cei din Justiţie, a crescut deja şi ”nu poate să crească mai mult de 12 la sută pentru că deja sunt la un anumit nivel de echivalentă".
"Fiecare dintre familiile ocupaţionale ar dori să le crească salariul cu sută la sută. Avem de ales între a aface lobby ca familia mea ocupaţională să mai obţină ceva, un 10- 15 la sută sau să accept că în această ţară avem nevoie de reguli. Avem nevoie de un cadru unitar”, a afirmat Pîslaru.
El a mai precizat că reprezentanţii bugetarilor nu doresc o lege unitară a salarizării şi preferă să facă presiuni în Parlament pentru creşteri punctuale de salarii.
”Am văzut în spaţiul public o gândire interesantă şi perversă în acelaşi timp: să susţin această lege unitară sau să mă duc eu şi să obţin în Parlament, cum fac de obicei, avantajele pentru mine. Problema Ordonanţei 20 este că alocă 4,85 de miliarde de lei pentru două sectoare: educaţia şi sănătatea. Eu nu spun că acele două sectoare nu ar fi prioritare. Dar dacă eu le aloc celor două sectoare 4,85 miliarde, asta înseamnă că toţi ceilalţi vor trebui să aştepte doi ani de zile că să poată să vadă şi ei o creştere. Apelul meu este la unitate. Vrem o lege-cadru care să fie aplicabilă. Suntem în consultare cu partenerii sociali. Aşteptăm observaţiile lor. În această perioadă încep negocierile cu partidele pentru susţinerea legii, care nu este un lucru oportun în perioada de campanie electorală”, a completat Pîslaru.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
