Potrivit unui barometru al calităţii vieţii din Timişoara, realizat de Universitatea de Vest în colaborare cu Primăria Municipiului Timişoara, 65,7 la sută dintre timişoreni cred că oraşul se îndreaptă într-o direcţie bună, iar nemulţumirile sunt legate în special de traficul rutier. Timişorenii sunt mulţumiţi de transportul în comun şi de curăţenia stradală.
Sondajul măsoară gradul de satisfacţie al timişorenilor privind infrastructura şi serviciile publice, problemele de mediu, Programul Timişoara 2023, gradul de mulţumire privind cartierul în care locuiesc, dar şi date privind avantajele şi dezavantajele oraşului sau direcţia în care se îndreaptă Timişoara, România şi Europa.
”65,7% dintre timişoreni consideră că Timişoara se îndreaptă într-o direcţie bună. În ceea ce priveşte programul Capitalei Europene a Culturii, 82,5% consideră că acesta contribuie la creşterea calităţii vieţii în oraş şi este un eveniment cu care Timişoara se poate mândri. (...) Dacă majoritatea timişorenilor sunt mulţumiţi cu direcţia în care se îndreaptă oraşul lor, doar 36,7% cred că România se îndreaptă într-o direcţie bună. De asemenea, 50% din timişoreni cred că Europa se îndreaptă într-o direcţie bună”, se arată într-un comunicat de presă, de marţi, al Primăriei Timişoara.
Principala nemulţumire a timişorenilor rămâne traficul auto din oraş (47%).
Un salt spectaculos s-a înregistrat la gradul de mulţumire privind curăţenia stradală: de la 26,8% mulţumiţi în 2021, la 55,8% în prezent, cifra actuală atingând cel mai ridicat grad de mulţumire din 2016 încoace.
”Înregistrăm o creştere a mulţumirii timişorenilor în aproape toate domeniile cercetate. Majoritatea timişorenilor e mulţumită de direcţia în care se îndreaptă oraşul şi asta este încurajator pentru noi ca administraţie. La fel de încurajator este şi faptul că peste 80% din timişoreni cred că implicarea lor în comunitate poate contribui la bunăstarea oraşului. Problemele cronice ale Timişoarei rămân traficul auto şi lipsa locurilor de parcare, unde lucrăm la soluţii. E un semnal foarte bun faptul că timişorenii se îndreaptă tot mai mult spre transportul în comun şi sper că această dinamică crescătoare să se intensifice odată cu modernizarea flotei de transport. La fel de optimist sunt şi că noile proiecte de regenerare a zonelor Traian şi Mocioni vor răspunde nevoii de mai mult spaţiu pentru oameni pe care o vedem destul de pregnant în răspunsurile primite”, a spus primarul Dominic Fritz.
„Suntem o comunitate în care obiectivele comune primează, iar datele Barometrului calităţii vieţii, un studiu multianual realizat de echipa de cercetători din UVT, măsoară indicatori relevanţi despre opiniile timişorenilor în legătură cu evoluţia vieţii urbane. Evoluţia în timp este deosebit de relevantă, atât pentru administraţie, cât şi pentru mediul universitar sau pentru cel de business. Noile date atrag atenţia asupra faptului că nemulţumirile se menţin faţă de câteva domenii sensibile - precum traficul urban sau calitatea aerului - dincolo de faptul că mulţi dintre indicatori cunosc evoluţii bune”, a declarat rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Gabriel Pirtea.
Comparativ cu anul trecut, se înregistrează o scădere a utilizării maşinii personale de la 68% anul trecut la 56,5% în prezent şi o creştere atât a utilizării transportului public de la 31% la 47%, cât şi a bicicletei de la 15% la 21%. De remarcat că, cei care utilizează transportul public sunt mai mulţumiţi decât cei care nu îl folosesc: 66% din cei care folosesc transportul public se declară mulţumiţi, faţă 58,6% respondenţi cu părere bună din rândul celor care au declarat că nu utilizează transportul public.
Majoritatea datelor au fost culese în perioada premergătoare weekendului de Deschidere al Capitalei Culturale (17-19 februarie 2023), ceea ce explică faptul că circa jumătate din respondenţi nu au reuşit să participe la evenimentele din Capitală. Cu toate acestea, 80% din respondenţi au încredere că oferta culturală din Timişoara (concerte, spectacole, expoziţii) este una de calitate.
Datele au fost colectate în perioada noiembrie 2022 - martie 2023, pe un eşantion format din 2192 persoane intervievate faţă în faţă şi online cu marjă de eroare ± 2,1% pentru un nivel de încredere de 95%, distribuite la nivelul celor 36 de cartiere din Timişoara în funcţie de densitatea populaţiei.
Echipa de cercetare de la UVT este formată din: coordonator proiect: conf. univ. dr. Marius Matichescu, membrii echipei: lector univ. dr. Alexandru Drăgan, prof. univ. dr. Delia Vârgă, conf. univ. dr. Daniel Lucheş, lector univ. dr. Silvia Fierăscu, conf. univ. dr. Claudiu Boţoc, asist. cercetare Adelina Tuţă, asist. cercetare Jessica Lozsa, asist. cercetare Raluca Răducanu.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
