Temperaturile extrem de ridicate reprezintă un risc major pentru copiii care suferă de astm bronşic, fibroză chistică sau alte afecţiuni respiratorii cronice, atrage atenţia prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru, coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică de la Spitalul Judeţean din Timişoara.
”Pentru copiii cu boli pulmonare cronice, canicula însemna agravarea simptomelor şi un risc mai mare de complicaţii. În cazul copiilor cu fibroză chistică, canicula poate fi şi mai periculoasă, deoarece aceştia pierd cantităţi mai mari de sare prin transpiraţie. De aceea, hidratarea şi aportul de lichide şi săruri minerale trebuie crescute”, se arată într-un comunicat de presă transmis, luni, de Compartimentul de Pneumologie Pediatrică din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara.
Medicul Ioana Ciucă a precizat că aerul fierbinte poate irita căile respiratorii, ceea ce poate favoriza tusea sau lipsa de aer.
”Aerul fierbinte şi uscat poate irita căile respiratorii şi poate favoriza apariţia tusei, a senzaţiei de lipsă de aer sau a respiraţiei şuierătoare. În acelaşi timp, în perioadele caniculare creşte nivelul poluanţilor din atmosferă, iar concentraţia unor alergeni poate fi mai mare. Toţi aceşti factori pot declanşa sau agrava simptomele respiratorii”, a declarat Ioana Ciucă.
Potrivit acesteia, copiii cu boli pulmonare ar trebui să evite activităţile fizice intense în aer liber în intervalul 11:00-18:00, când temperaturile şi nivelul poluării sunt cele mai ridicate. Hidratarea corespunzătoare, petrecerea timpului în spaţii răcoroase şi utilizarea corectă a aerului condiţionat pot reduce riscul apariţiei problemelor respiratorii. Copiii se deshidratează şi se supraîncălzesc mult mai repede decât adulţii. Organismul lor îşi reglează mai greu temperatura corporală, iar cei mici nu recunosc întotdeauna la timp senzaţia de sete.
”Canicula poate deveni un factor declanşator al simptomelor respiratorii la copiii cu afecţiuni pulmonare cronice. De aceea, este important ca părinţii să respecte tratamentul recomandat, să evite expunerea copiilor la căldura excesivă şi să urmărească atent apariţia unor semne precum tusea persistentă, respiraţia şuierătoare, dificultăţile de respiraţie sau oboseala neobişnuită. Dacă simptomele nu se ameliorează după administrarea medicaţiei de «salvare» sau se agravează, copilul trebuie evaluat cât mai repede de către un medic”, a adăugat Ioana Ciucă.
Conform medicului, trebuie avută în vedere şi utilizarea corectă a aerului condiţionat. Copiii cu boli respiratorii cronice pot fi mai sensibili la schimbările bruşte de temperatură, inclusiv la trecerea repetată din aerul condiţionat în aerul foarte fierbinte de afară sau invers. Aceste variaţii de temperatură pot irita căile respiratorii şi pot favoriza agravarea simptomelor. De aceea, diferenţele mari de temperatură ar trebui evitate pe cât posibil. În plus, părinţii trebuie să aibă întotdeauna la îndemână medicaţia prescrisă pentru copil, să respecte planul de tratament stabilit şi să nu întrerupă terapia doar pentru că simptomele s-au ameliorat.
Medikatv.ro
