Cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani, din România, nu au fost niciodată la un control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a naşterilor premature, în condiţiile în care mamele adolescente se confruntă cu condiţii socio-economice precare, potrivit unei analize a organizaţiei Salvaţi Copiii România.
Totodată, rata de vaccinare a copiilor născuţi de mame adolescente sau aflate la vârsta pubertăţii este cu 10% mai scăzută decât în rândul copiilor născuţi de mame majore.
”Există o corelaţie directă între vârsta precoce a mamei, care înseamnă şi o dezvoltare emoţională, dar şi socială, încă incomplete, şi lipsa accesului la educaţie sanitară şi la servicii medicale constante. Astfel, datele Salvaţi Copiii România, obţinute în urma unei anchete sociologice de teren, arată că şase din zece mame adolescente nu au avut niciodată acces la informaţii privind sănătatea reproducerii sau educaţiei sexuale, iar şapte din zece nu au beneficiat niciodată de planificare familială”, se arată în comunicat.
Totodată, absenţa unei îngrijiri adecvate a sarcinii nu afectează însă, doar mama, cât mai ales nou-născutul, în condiţiile în care patru din zece adolescente care devin mame au născut prematur, o pondere de patru ori mai mare decât în rândul mamelor majore incluse în eşantion, potrivit organizaţiei.
”La fel de îngrijorător este că acoperirea vaccinală a copiilor născuţi de adolescente este cu peste 10% mai scăzută decât în rândul copiilor născuţi de mame majore. Contextul socio-medical al copiilor-părinţi nu este unul marginal, ci are efecte în lanţ, cu consecinţe nefaste asupra educaţiei şi dezvoltării psiho-sociale a mamei şi a copilului pe care îl are în grijă”, se arată în comunicat.
În plus, faptul că 40% dintre mamele minore apreciază că veniturile nu le ajung pentru strictul necesar, un procent semnificativ mai ridicat comparativ cu celelalte persoane din comunitate, este definitoriu pentru incluziunea socială şi pentru exercitarea deplină a dreptului la educaţie.
“Fenomenul copiilor cu copii este un fenomen social, pentru că efectele nu se limitează la situaţia unei mame sau a unei comunităţi, ci vizează, în lanţ, sănătatea fizică şi emoţională a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil şi supus riscurilor sociale. Pe de altă parte, mamele minore sunt mai predispuse să nască prematur, iar prematuritatea rămâne una dintre cauzele majore ale mortalităţii infantile”, a explicat preşedinte executiv al Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu.
Totodată, condiţiile socio-economice, în care aceste mame încă adolescente sunt nevoite să îşi aducă pe lume propriii copii, să îi îngrijească şi să le asigure un climat de siguranţă, sunt unele precare. Astfel, studiul a constatat ca aglomerarea locuinţei caracterizează în principal gospodăriile defavorizate şi cele cu mamă minoră, aproximativ un sfert dintre acestea având o singură cameră de locuit.
”Analizând numărul mediu de persoane din gospodărie raportat la numărul mediu de camere de locuit, observăm că, în cazul gospodăriilor defavorizate, trei persoane împart aceeaşi cameră, comparativ cu 1,6 persoane pe cameră în cazul gospodăriilor în media localităţii şi 2,5 persoane pe cameră în cazul gospodăriilor cu mame adolescente”, se arată în comunicat.
La nivelul întregului eşantion, doar o treime dintre respondenţi afirmă că au grup sanitar în locuinţă. Procentul este semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor defavorizate sau al acelora cu mamă minoră. Alimentarea cu apă curentă nu este disponibilă în cazul a peste 60% din gospodăriile cu mame sub 18 ani şi a aproape 80% dintre gospodăriile defavorizate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
