Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, spune că România ar putea fi "ţara est-europeană care să reprezinte un exemplu de toleranţă şi incluziune" şi să îi primească pe refugiaţii care îşi caută o nouă casă şi le transmite românilor să nu îi considere o povară şi să îi lase "să devină parte a acestei noi Românii pe care o creează, una lipsită de corupţie".
"Recent am primit un e-mail de la James Bond. Îmi dau seama că acesta nu este numele său real, ci un pseudonim, dar subiectul abordat era unul serios. Din cuvintele sale, era evident că îşi iubeşte foarte mult ţara, România, şi că este preocupat de bunăstarea şi viitorul acesteia. Voia să afle care este părerea mea despre ceea ce el a numit «invazia musulmană» a Europei. Era îngrijorat cu privire la imigranţii recent sosiţi pe continent, în special în această ţară, şi mi-a cerut să comentez subiectul. Am considerat că este important să fac acest lucru. Permiteţi-mi să încep menţionând că sunt american de primă generaţie. Tatăl meu a emigrat din Germania şi a mers să lucreze în Statele Unite, în Michigan. Acolo şi-a creat o viaţă şi şi-a întemeiat o familie. S-a implicat în comunitatea sa şi a fost un cetăţean patriot. Această poveste nu este unică; ea este povestea Americii. Cu excepţia celor care sunt indieni americani puri, cu toţii avem rădăcini în alte ţări. Provenim din ţări din întreaga lume, dar avem un lucru în comun: suntem americani. Suntem diverşi nu doar din punct de vedere etnic, ci şi religios, unii crezând într-o putere supremă, alţii nu", arată ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm.
El spune că în Statele Unite chestiunea diversităţii a fost o luptă: "În primul său discurs de învestitură, preşedintele Obama, al cărui tată era originar din Kenya, a declarat că diversitatea Americii, pe care a numit-o «moştenirea-mozaic» este «un atu, nu o slăbiciune». Cred cu tărie că aşa este şi aş adăuga că acesta este de fapt unul dintre principalele noastre atuuri".
"Întrebarea domnului Bond este oportună. În luna ianuarie, în SUA am sărbătorit ziua de naştere a Dr. Martin Luther King Jr. El a luptat pentru egalitate şi a promovat atât drepturile civile, cât şi drepturile omului, într-o perioadă istorică în care nu ne ridicam la înălţimea valorilor consfinţite în documentele noastre fondatoare, care declarau că toţi oamenii au fost creaţi egali. Pentru eforturile sale, în 1964, el a primit Premiul Nobel pentru Pace. Atunci a spus că: «Mai devreme sau mai târziu, toţi oamenii din lume vor trebui să descopere o modalitate de a trăi împreună în pace, transformând astfel această elegie cosmică într-un psalm creator al frăţiei»", mai arată Klemm.
Potrivit acestuia, de la începutul crizei din Siria Statele Unite au oferit asistenţă umanitară în valoare de peste 4,5 miliarde de dolari, pentru a ajuta la îmbunătăţirea condiţiilor cumplite cu care se confruntă 7.600.000 de persoane strămutate pe teritoriul Siriei şi peste 4.000.000 de refugiaţi sirieni din regiune, din Liban, Turcia, Iordania, Irak şi Egipt.
"În 2014 şi 2015, America a primit circa 70.000 de refugiaţi din întreaga lume. De asemenea, vom creşte numărul reinstalărilor cu peste 40% în următorii doi ani, primind 85.000 de refugiaţi în 2016 şi 100.000 în 2017. Cel puţin 10.000 dintre refugiaţii primiţi în SUA anul acesta vor fi din Siria. În 2015, am oferit o contribuţie regională în valoare de 26.600.000 de dolari Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi, pentru programele sale din Europa. Banii au fost folosiţi pentru a furniza alimente, apă şi asistenţă juridică refugiaţilor care tranzitau Grecia, Macedonia şi Serbia şi alte ţări. Din 1975 până în prezent, am primit peste 3.000.000 de refugiaţi pe teritoriul SUA. Ei au avut o contribuţie nepreţuită la bogăţia culturii americane, au contribuit la creşterea puterii noastre economice şi au cinstit valorile fundamentale ale naţiunii noastre, inscripţionate pe Statuia Libertăţii. Cu siguranţă, poate fi înfricoşător să primeşti noi imigranţi, mai ales în număr mare. Ce se va întâmpla dacă nu se acomodează, dacă vor sufoca serviciile sociale, financiare sau medicale, dacă iau locurile de muncă ale unor oameni care sunt aici de ani de zile? Există multe necunoscute. Dar să nu uităm că unele dintre cele mai mari contribuţii ale Americii la societate s-au datorat imigranţilor", mai spune ambasadorul american.
El aminteşte de Albert Einstein, care a fugit de persecuţia din Germania nazistă pentru a căuta siguranţa în Statele Unite, de Madeline Albright, care a fugit de comunismul din Cehoslovacia, devenind ulterior prima femeie secretar de stat al SUA, sau de Gloria Estefan care, după ce a fugit din Cuba, avea să câştige şapte premii Grammy.
"Am prezentat aceste exemple pentru că nimeni nu poate şti de unde va proveni următorul Einstein sau următoarea Estefan. Ceea ce este important este ca toată lumea să fie tratată uman şi cu demnitate. Tuturor trebuie să li se ofere o şansă să se dezvolte, să aibă o contribuţie şi să schimbe ceva în această lume. Ştiu că nu este un lucru uşor, însă le mulţumesc celor care l-au primit pe tatăl meu cu atâţia ani în urmă, atunci când a ajuns pe ţărmurile Americii. Astăzi sunt extrem de mândru şi profund onorat să împărtăşesc povestea Americii şi a mea, celor care ar putea să o considere un exemplu de toleranţă şi incluziune", continuă ambasadorul SUA la Bucureşti.
El crede că "România ar putea fi ţara est-europeană care să reprezinte un exemplu de toleranţă şi incluziune, primindu-i pe aceia care îşi doresc un viitor mai bun" şi îi îndeamnă pe români să îi ajute pe imigranţi să devină parte a României.
"Cei care îşi caută o nouă casă aduc cu ei energie şi idei, spirit antreprenorial şi entuziasm. Nu consideraţi acest lucru o potenţială povară pentru societate, ci o potenţială resursă. Lăsaţi-i pe aceşti imigranţi să devină parte a acestei noi Românii pe care o creaţi, una lipsită de corupţie, în care principiile statului de drept se aplică tuturor cetăţenilor şi fiecăruia în parte şi în care fiecare membru al societăţii are ocazia de a contribui la vibranta cultură şi economie a României", adaugă ambasadorul Hans Klemm.
Primii 15 refugiaţi repartizaţi României au ajuns în ţară joia trecută, fiind duşi la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Galaţi.
Conform cifrelor propuse de Comisia Europeană, România ar urma să primească în total 6.351 de refugiaţi - 1.705 printr-un prim mecanism aprobat în iulie 2015 la Bruxelles şi restul prin mecanismul aprobat în luna septembrie de miniştrii de Interne ai statelor UE, la Consiliul extraordinar JAI.
Astfel, în primul an, România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi, care se adaugă celor 1.705 conveniţi deja prin primul mecanism. În al doilea an, conform cotelor convenite, care însă pot fi modificate, României i-ar mai rămâne de primit 2.171 refugiaţi.
În România, există centre regionale de cazare şi proceduri pentru azil în Bucureşti, Timişoara, Giurgiu, Rădăuţi, Galaţi şi Maramureş. Împreună, cele şase centre au 950 de locuri, iar aproape 100 sunt deja ocupate acum.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
