Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane a organizat, în cursul anului 2022, în parteneriat cu instituţii şi organizaţii neguvernamentale, 280 de sesiuni de informare şi instruire a categoriilor socio-profesionale care pot intra în contact cu victime sau potenţiale victime ale traficului de persoane. Activităţile de instruire şi informare s-au adresat unui număr de peste 6.100 de persoane.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de ANITP, sesiunile de instruire şi informare privind detectarea, identificarea şi referirea potenţilelor victime ale traficului de persoane sunt adresate unei unor specialişti si categorii socio-profesionale care pot intra în contact cu persoane vulnerabile, precum: poliţişti, procurori, judecători, poliţişti de frontieră, poliţişti de imigrari, asistenţi sociali, psihologi, asistenţi maternali, inspectori de muncă, mediatori culturali, operatori 112, cadre medicale, preoţi, cadre didactice, personal hotelier etc.

”Traficul de persoane este în continuare asociat cu prejudecăţi colective şi stereotipuri sociale referitoare la victimă, menţinându-se de asemenea şi opinia conform căreia o persoană merită să suporte consecinţele exploatării, dacă aceasta nu a dat dovadă de vigilenţă şi precauţie în momentul în care a fost recrutată. Aceste idei preconcepute sunt ocazional vehiculate, nu obligatoriu într-o manieră explicită, şi de categorii profesionale care prin natura profesiei intră în contact cu persoane vulnerabile cu risc de traficare, aspect ce poate afecta rezultatele pozitive ale demersurilor antitrafic. Pentru contracararea unor astfel de stereotipuri, dar şi pentru a îmbunătaţi procesul de detectare si identificare a potenţialelor victime ale traficului, specialiştii antitrafic din cadrul Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane continuă să întreprindă activităţi pentru informarea constantă a categoriilor profesionale care pot intra în contact cu potenţiale victime ale traficului de persoane”, arată sursa citată.

Instruirile organizate în anul 2022 au vizat în special teme precum detectarea, identificarea şi asistenţa victimelor traficului, investigarea cazurilor de trafic de persoane, dar şi gestionarea cazurilor de trafic, în baza unei abordări centrate pe victimă.

”Anul 2022 a însemnat, în contextul conflictului armat din Ucraina, şi adaptarea sesiunilor de instruire prin includerea unei noi categorii de persoane vulnerabile - refugiaţii ucraineni, în special femei şi copii. Astfel, au fost intensificate sesiunile de instruire şi recunoştere a indicatorilor de trafic adresate specialiştilor, voluntarilor şi lucrătorilor sociali care intră în contact cu persoane refugiate din Ucraina. Mesajele transmise au fost adaptate noilor realităţi pentru a facilita detectarea si identificarea rapidă a potenţialelor victime ale traficului şi cunoşterea mecanismului de acţiune al sistemului antitrafic românesc”, afirmă reprezentanţii Agenţiei.

ANITP prezintă indicatori generali care pot reprezenta repere în identificarea unei victime a traficului de persoane:

”1. Vârsta - cu cât este mai mică vârsta unei persoane cu atât este mai vulnerabilă, coroborat desigur şi cu alţi factori. Cu toate acestea, şi vârsta înaintată poate creşte vulnerabilitatea persoanelor şi să îi expună riscului de exploatare, în special în cazul în care nu există certitudinea identificării de resurse de satisfacere independentă a nevoilor de locuire sau hrană.

2. Naţionalitatea - cu precizarea că nu există nicio naţionalitate exclusă sau în totalitate implicată în aceste procese, statisticile ANITP arată că majoritatea victimelor traficului de persoane sunt de origine română. Totodată specialiştii care pot intra în contact cu potenţiale victime ale traficului de persoane ar trebui să  acorde o atenţie deosebită  şi minorilor şi adulţilor tineri de origine ucrainiană sau care provin din Asia sau Africa şi pot fi în mod deosebit expuşi riscului de exploatare prin muncă sau sexuală.

3. Nivelul de şcolarizare - cu cât este mai scurt timpul petrecut în cadrul sistemului educaţional, cu atât este mai limitată înţelegerea pe care o au persoanele faţă de dinamica pieţei muncii, accesul la servicii şi drepturile de care trebuie să se bucure. Astfel de persoane nu au un nivel de cunoştinţe adecvat înţelegerii elementelor care însoţesc un cadru de muncă normal (semnarea unui contract de muncă, timp de lucru reglementat, zile libere şi concedii plătite) şi pot cădea cu uşurinţă în capcana traficanţilor de persoane.

4. Lipsa suportului comunităţii - persoanele care nu sunt implicate în comunitate, sunt izolaţi, respinşi de membrii comunităţii devin mult mai vulnerabile în faţa traficului de persoane. În cazul minorilor, faptul că acesta nu are prieteni sau, dimpotrivă, are ca prieteni persoane mult mai mari decât el/ea şi care nu prezintă încredere, care poate frecventează medii nerecomandabile, poate să fie considerat un indicator de vulnerabilitate. În cazul fetelor ar putea fi un indicator de luat în considerare prezenţa unui iubit (lover boy) major.

5. Necesitatea de a rambursa datoria sau de a trimite bani în ţară - în cazul în care persoana face plăţi constante şi consistente către diferite persoane poate fi considerat mai vulnerabil la exploatare, deoarece este există posibilitatea de a fi supus unor presiuni şi cereri din partea membrilor familiei şi/sau din partea traficantului pentru a rambursa datoria.

6. Comunicare deficitară cu familia/lipsa suportului familial - lipsa de continuitate în comunicarea cu propria familie şi în consecinţă dificultatea de a primi sprijinul lor moral şi material fac ca minorii, în special, să fie deosebit de vulnerabili la fenomenul traficului de persoane. Fiecare fiinţă umană are nevoie de sprijin moral şi material pentru o bună dezvoltare. Traficanţii caută cu precădere persoane care să aibă vulnerabilităţi afective, carenţe în ceea ce priveşte stima de sine, nevoia de afecţiune şi atenţie”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.