Belgia şi Iranul au încheiat un acord de ”schimb reciproc” de deţinuţi, prin care Teheranul l-a eliberat pe lucrătorul umanitar Olivier Vandecasteele - pe care l-a deţinut timp de 456 de zile -, iar Bruxellesul pe diplomatul iranian Assadolah Assadi, condamnat la 20 de ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat de planificarea unui atentat în Franţa, anunţă vineri sultanatul Oman, mediatorul acestui dosar tenebros, comentează Le Figaro.
Lucrătorul umanitar belgian Olivier Vandecasteele a fost eliberat în noaptea de joi spre vineri, în Oman, unde a fost preluat de către o echipă militară şi diplomaţi belgieni.
”El a fost supus unui număr de examene medicale, în vederea stabilirii stării sale de sănătate, care să-i permită întoarcerea în cele mai bune condiţii”, a anunţat premierul belgian Alexander de Croo.
El urma să sosească în Blegia vineri seara.
Simultan, Assadolah Assadi a fost transportat de la Bruxelles la Muscat, capitala Omanului, potrivit Ministerului belgian de Externe.
Acordul a fost finalizat în ultimele luni, însă erau câteva detalii de reglat.
Assadolah Assadi, în vârstă de 48 de ani, un consilier diplomatic la Ambasada Iranului la Viena, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, în februarie 2021, de către un tribunbal din Antwerpen, în Belgia, cu privire la un plan de atentat în Franţa.
Era pentru prima oară când un diplomat iranian a fost acuzat de asemenea fapte într-o ţară europeană, de la Revoluţia islamică din 1979.
Assadi, acuzat de justiţiile belgiană şi franceză de faptul că este un membru al Gardienilor Revoluţiei, unitatea de elită însărcinată cu protecţia regimului, a fost arestat în Germania, în iunie 2018, la câteva zile după ce o maşină la bordul căreia se aflau explizivi a fost confiscată la Bruxelles.
Autorităţile belgiene l-au acuzat pe Assadi de organizarea acestui transport de explozivi, care urmau să vizeze o adunare a Organizaţiei Mujahedinilor Poporului (opoziţia iraniană), la Villepinte, în regiunea pariziană, la începutul verii lui 2018.
Teheranul consideră această grupare drept ”teroristă” şi acuză Franţa de faptul că o găzduieşte.
Acest scandal a provocat tensiuni puternice cu Belgia, dar şi între Franţa şi Iran.
Ziua atentatului corespundea sosirii în Eleveţia a preşedintelui iranian de atunci, moderatul Hassan Rohani.
Surse occidentale estimau atunci că anumite facţiuni radicale de la Teheran voiau să blocheze o deschidere apărată de către Rohani, care a semnat Acordul de la Viena în dosarul nuclear iranian, cu trei ani mai înainte.
După verdictul din Belgia, Iranul declara că tribunalul belgian nu era competent şi ameninţa să recurgă la toate mecanismele juridice pentru a se opune condamnării.
În ianuarie, justiţia iraniană l-a condamnat pe Olivier Vandecasteele la 40 de ani de închisoare şi la 74 de lovituri de bici, după ce l-a găsit vinovat de patru capete de acuzare, inclusiv de spionaj şi delicte financiare.
Belgia şi Iranul au negociat, luni întregi, acest acord de schimb de deţinuţi.
Curtea Constituţională belgiană l-a confirmat în primăvară, după ce deputaţii belgieni l-au adoptat în iulie 2022, însă recursuri juridice formulate de către Mujahedinii Poporului au întârziat acest proces.
”Eliberarea teroristului (...) este o răscumpărare ruşionoasă a terorismului şi luării de ostatici”, denunţă Consiliul Naţional al Rezistenţei Iraniene (CNRI), din care fac parte Mujahedinii Poporului.
”Acest lucru va încuraja fascimul religios aflat la putere în Iran să-şi continue crimele”, denunţă CNRI.
Omanul - al cărui sultan efectuează duminică o vizită oficială în Iran - a jucat rolul de mediator în acest dosar delicat.
”Teheranul ţinea să-l recupereze pe Assadi, care era un personaj important în galaxia securitară şi care nu trebuia să vorbească în închisoare”, declară o sursă occidentală de la Golful Persic.
”Olivier a petrecut 456 de zile în închisoare la Teheran, în condiţii de nesusţinut, nevinovat”, a declarat premierul belgian De Croo, fără să evoce vreun schimb de deţinuţi, un subiect sensibil în rândul opiniei publice.
Câteva zeci de occidentali sunt deţinuţi în continuare în Iran.
Ei sunt prezentaţi de către susţinătorii lor drept nevinovaţi şi folosiţi de către Teheran ca mijloc de presiune şi monedă de schimb.
În urmă cu 15 zile, un francez, Benjamin Brière, şi un francezo-irlandez, Bernard Phelan, au fost elibneraţi, în mod oficial din ”motive medicale”, după ce au fost deţinuţi primul trei ani, iar al doilea peste un an.
Alţi patru francezi se află încarceraţi în Iran. Unii observatori îşi exprimau speranţa ca unii dintre aceşti francezi să fie eliberaţi în schimbul eliberării diplomatului iranian. ”Iranul nu vrea acest târg”, declara săptămâna trecută Le Figaro o sursă diplomatică de la Teheran.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
