Comisia Europeană (CE) şi Germania anunţă sâmbătă că au ajuns la un acord în vederea deblocării unui text-cheie din cadrul planului Uniunii Europene (UE) de luptă împotriva modificărilor climatice privind emisiile de dioxid de carbon (CO2) ale automobilelor, printr-o relaxare a interzicerii motoarelor termice după 2035, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Berlinul şi-a stupefiat partenerii europeni la începutul lui martie, când a blocat în ultimul moment o reglementare care prevedea o reducere la zero a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) a vehiculelor noi şi care impunea motorizarea 100% electrică începând de la jumătatea viitorului deceniu.

Acest text a făcut obiectul unui acord între statele membre ale Uniunii Europene (UE) şi negociartorii Parlamentului European (PE) în octombrie, când a obţinut unda verde a Garmaniei, şi a fost adoptat la mijlocul lui februarie de către eurodeputaţi reuniţi în sesiune plenară.

Pentru a-şi justifica răzgândirea - extrem de rară în acest stadiu al procedurii -, Germania a cerut Comisiei Europene (CE) să prezinte o propunere care să deschidă calea automobilelor care funcţionează cu carburanţi de sinteză.

Această tehnologie - care se află în dezvoltare - constă în a produce carburant pe baza CO2 rezultat din activităţi industriale.

Ea este apărată de producători de mărci de lux germani şi italieni şi ar permite folosirea motoarelor termice după 2035.

CE a negociat în ultimele săptămâni modalităţile unei ieşiri din această criză cu Berlinul, care cerea un angajament mai ferm cu privire la carburanţi de sinteză, evocaţi în textul iniţial, dar într-un mod considerat prea puţin constrângător.

”Am ajuns la un acord cu Germania privind folosirea viitoare a carburanţilor de sinteză la automobile”, anunţă într-un mesaj postat pe Twitter comisarul european însărcinat cu Mediul Frans Timmermans.

Preşedinţia suedeză a UE a anunţat imediat că soluţia cu privire la emisiile de CO2 ale automobilelor urmează să fie supusă adoptării ambasadorilor Celor 27, luni, la Bruxelles, pentru ca legislaţia să fie adoptată definitiv în cadrul unei reuniuni a miniştrilor Energiei din UE, marţi.

O THENOLOGIE CONTESTATĂ

”Vehiculele echipate cu un motor cu combustie vor putea fi înmatriculate după 2035, dacă folosesc exclusiv carburanţi neutri în privinţa emisiilor de CO2”, a anunţat ministrul german al Transporturilor, Volker Wissing.

Tehnologia carburanţilor de sinteză este însă contestată de către ONG-uri de mediu, care o consideră costisitoare, energivoră şi poluantă.

”Mare furie! Comisia se pleacă, aşadar, în faţa Berlinului”, protestează eurodeputata ecologistă Karima Delli, care îndeamnă Parlamentul European să împiedice unda verde a carburanţilor de sinteză.

Blocajul Berlinului era o iniţiativă a Partidului Liberal (FDP), a treia formaţiune din cadrul coaliţiei aflate la putere în Germania, după Partidul Social Democrat (SPD) şi Verzi.

Acest partid mic, creditat cu 5% din intenţiile de vot în sondajele naţionale, a suferit înfrângeri în cinci alegeri regionale consecutive.

El speră să se afirme pozând în apărător al automibilului şi pariază pe ostilitatea unei părţi a populaţiei faţă de interzicerea motoarelor termice.

Pentru a-şi asigura unitatea coaliţiei, cancelarul SPD Olaf Scholz a preferat să se alinieze acestei cereri a Verzilor.

”DEZASTRU”

Până la urmă, ”textul este neschimbat, regula 100% automobile cu 0% emisii în 2035 este menţinută”, a reacţionat preşedintele Comisiei Mediului în cadrul PE, Pascal Canfin (Renew, liberali), dând asigurări că va fi atent la respectarea ”neutralităţii climei” de către motoarele termice care vor fi autorizate.

Industria a investit masiv în vehicule electrice.

Chiar dacă îşi dovedesc viabilitatea, carburanţii de sinteză - care nu există în prezent - ”nu vor juca un rol important pe termen mediu în segmentul autoturismelor particulare”, declară patronul Audi (grupul Volkswagen) Markus Duesmann.

Din cauza costurilor, ei vor fi folosiţi doar de câteva maşini de lux, ”ca Porsche 911 sau Ferrari», subliniază Ferdinand Dudenhöffer, un expert de la Center Automotive Research din Germania, care nu vede ”vreo schimbare importantă” în tranziţia ecologică.

Însă, consideră el, proasta gestionare a dosarului de către ”Comisia Europeană a alimentat noi îndoieli” în opinia publică şi a creat ”incertitudini în investiţii”.

”Este rău pentru industria europeană a automobilului, pentru că chinezii şi americanii vor mări prăpastia în privinţa maşinii electrice”, dă el asigurări.

Acest scandal a afectat imaginea Germaniei la Bruxelles şi a adus atingere credibilităţii instituţiilor, apreciază numeroşi observatori.

”Un stat membru (UE) ameninţă să provoace o criză constituţională a UE (cu privire la nerespectarea rezultatului unei proceduri legislative) şi nu obţine nimic substanţial în schimb. Este un adevărat dezastru”, a denunţat eurodeputatul german René Repasi (SPD).

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.