Regatul Unit a suferit miercuri o înfrângere usturătoare în Adunarea Generală a ONU,unde o majoritate a ţărilor membre i-au cerut să retrocedeze în termen de şase luni Insulei Mauritius arhipelagul Chagos, pe care se află o bază britanico-americană strategică, relatează AFP.
Iniţiată de Mauritius, o rezoluţie în acest sens - cu caracter neconstrângător, dar cu o puternică valoare politică - a fost adoptată de 116 ţări. Şase ţări au votat împotriva rezoluţiei - inclusiv Statele Unite -, iar alte 56 de ţări s-au abţinut.
Ţările africane au votat masiv în favoarea rezoluţiei, iar europenii au afişat poziţii divergente, împărţiţi între susţinerea unui stat membru al Uniunii Europene (UE) şi respectarea dreptului internaţional.
Chagos se află în centrul unui litigiu vechi de o jumătate de secol, în urma deciziei britanice de a despărţi, în 1965, acest arhipelag de Insula Mauritius şi de a instala acolo o bază militară comună cu Statele Unite, pe principala insulă din arhipelag, Diego Garcia.
Insula Mauritius şi-a obţinut independenţa în 1968. Regatul Unit a expulzat aproximativ 2.000 de locuitori ai arhipelagului către Mauritius şi Seychelles, pentru a face loc bazei militare. Din 1975, Mauritius şi-a multiplicat procedurile judiciare în vederea restituirii Insulelor Chagos.
”Colonialismul nu poate fi tolerat”, a tunat premierul din Mauritius Pravind Jugnauth, exprimându-şi regretul faţă de faptul că Londra ”nu a adoptat o pozişie onorabilă” în urma avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ).
Această instanţă a stabilit într-un aviz consultativ, la sfârşitul lui februarie, că Londra este necesar să pună capăt administrării Chagos ”în cel mai scurt timp”.
Din cauză că acest aviz a rămas fără urmare, Maurtius a hotărât să ducă dosarul la Adunarea Generală a ONU, în pofida faptului că deciziile acesteia nu au o forţă internaţională, ca cele ale Consiliului de Securitate al ONU.
”ULTIMA COLONIE BRITANICĂ”
Ambasadoarea britanică la ONU Karen Pierce a subliniat că acest dosar este o problemă bilaterală şi a insistat asupra ”rolului vital” al bazei militare în securitatea regiunii, ”inclusiv a Mauritius”.
În avizul lor, judecătorii celei mai înalte jurisidcţii a ONU au apreciat că Regatul Unit a despărţit ”în mod ilicit” arhipelagul Chagos de Insula Mauritius.
În 2017, doar 15 ţări - inclusiv Regatul Unit şi Statele Unite - au votat împotriva unei cereri din partea autortăţilor din Mauritius cu privire la sesizarea CIJ.
Prinse între susţinerea lor faţă de Londra şi necesitatea de a respecta justiţia internaţională, 65 de ţări s-au abţinut, atunci - inclusiv Germania, Franţa, Canada -, iar alte 94 au votat în favoarea cererii autorităţilor din Mauritius a unui aviz juridic internaţional.
Pravind Jugnauth aprecia, în februarie, că ”a venit vremea desfiinţării ultimei colonii britanice din Africa”. El sublinia totodată că Port Louis nu cere desfiinţarea bazei britanico-americane de pe atolul Diego Garcia.
Regatul Unit a insistat atunci, cu scopul de a-şi justifica o menţinere a controlului, asupra rolului defensiv al acestei baze, care permite apărarea lumii de ”ameninţări teroriste, crima organizată şi piraterie”.
În 2016, Regatul Unit a prelungit până în 2036 un contract cu privire la folosirea bazei militare cu Statele Unite. Baza a jucat un rol strategic-cheie în Războiul Rece, după care a fost folosită, în anii 2000, în războaiele din Irak şi Afganistan.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
