În ianuarie, moneda naţională s-a depreciat cu peste 2%. Cât de tare trebuie să ne îngrijoreze asta?

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Din punctul meu de vedere – şi fără să mă pretind un oracol macroeconomic – pe termen scurt avem mai puţine motive de îngrijorare decât pe termen mediu sau lung. Altfel spus, mă îngrijorează mai puţin deprecierea leului decât contextul economic global. Prima vine dintr-o presiune dată de leii care au intrat pe piaţă sub forma măririlor de salarii şi pensii şi, posibil, din operaţiuni speculative de pe pieţele externe. Ambele fenomene sunt limitate în timp, deci mai e până să ne gândim trend scăzător pe termen lung, adică la ceva care să semene cu anii ‘90 ai României.

Pe termen mai lung însă, problema mea e stagnarea economică prognozată în UE şi SUA, pentru a doua parte a lui 2019 şi 2020. Dacă această tendinţă formulată de analişti de la JP Morgan sau publicaţii ca Forbes se va confirma, atunci avem motive să ne luăm măsuri de precauţie şi ca simpli consumatori, şi ca investitori.

Cât de severă va fi această recesiune?

Din nou, mă bazez pe prognozele specialiştilor, pentru a vă spune că stagnarea nu e în mod obligatoriu o recesiune, iar recesiunea e în şi mai mică măsură o criză. În România, se vorbeşte de o aşa-numită recesiune tehnică, începând din a doua parte a lui 2019. Asta înseamnă două trimestre succesive fără creştere. Totuşi, teoreticienii spun că aşa ceva e normal, fiindcă starea naturală a economiei e de creştere, dar din când în când – odată la un deceniu sau similar – are loc un moment de stagnare, a cărui severitate diferă foarte tare de la caz la caz.

Cu alte cuvinte, această recesiune se va simţi mai puţin în buzunarul românilor?

Există argumente care spun că se va resimţi destul de tare, iar altele, că nu. Pe de o parte, dacă în România avem oscilaţii ca a cursului euro, independent de alte pieţe, stagnarea din emisfera vestică s-ar putea transforma în contracţie, într-o economie care are deja probleme. Pe de alta, la nivel global contextul nu e la fel de îngrijorător ca cel dinaintea crizei din 2007-2009, aşa că nu mă aştept la efecte la fel de mari la nivelul populaţiei.

Asta, mai ales fiindcă în 2007 criza globală a avut o componentă imobiliară marcată, iar pe atunci noi ne găseam în plină nebunie a achiziţiilor de case, cu credite bancare care au devenit poveri apăsătoare. Deci efectele în România s-au amplificat. Acum, băncile au un grad mai crescut de prudenţă, dar mai ales românii sunt mult mai înţelepţi în ceea ce priveşte investiţiile.

Ce măsuri trebuie să luăm?

Din punctul de vedere al finanţelor personale, pare că avem destul de puţine grade de libertate, şi totuşi nu e chiar aşa. Negocierea contractelor – inclusiv de muncă - în euro sau reaşezarea lor pe termene mai lungi sunt deziderate care ar putea fi atinse în unele cazuri. Dacă avem un apartament de închiriat, e cazul să încercăm să o facem acum, tot pe termen pe cât posibil lung. Altfel, prima parte a lui 2019 nu e una a cheltuielilor extravagante, de exemplu nu e musai să ne plănuim cel mai costisitor concediu. În linii mari, e vorba de bun simţ financiar şi nu de măsuri drastice. De altfel, crizele economice sunt în mare măsură o chestiune de încredere. Dacă începem cu toţii să ne gândim la drobul de sare, s-ar putea ca el să cadă. Un sfat bun e să ne cuantificăm problemele în bani, cifric. Cu creionul şi hârtia sau un fişier de Excel, vom putea să ne evaluăm situaţia precis, şi în perioade de recesiune, şi în perioade de creştere. Atunci, eventualele anxietăţi vor dispărea.

============

Octavian Pătraşcu este un antreprenor şi angel investor cu o carieră de peste 10 ani în pieţele de capital, tech, fintech şi real estate. A realizat trei exituri de succes, dintre care două pentru branduri globale care activează în pieţele financiare şi unul, ca investitor minoritar în Vector Watch. Este managing partner al Key Way Group şi fondator al TVP Family Office. Comentariile lui pot fi găsite online pe Octavianpatrascu.com.

(Articol susţinut de TVP Family Office)

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.