Faringita este o inflamaţie a membranelor mucoase care căptusesc partea din spate a gâtului, denumită faringe. Aceasta inflamaţie poate provoca mai multe simptome, cum ar fi uscăciune, disconfort şi senzaţii neplăcute la înghiţire.
Adesea, boala apare după ce vaporii concentraţi cu viruşi sau bacterii intră în tractul respirator. Se poate dezvolta şi dacă suferiţi de afecţiuni ORL sau boli dentare. Faringita poate apărea şi din cauza ingestiei unui corp străin sau a unei leziuni mecanice a mucoasei. Inhalarea prafului sau fumului de ţigări, ingestia de alimente şi băuturi reci, hipotermia sau hipertermia, toate acestea pot duce la apariţia faringitei.
Sub influenţa oricăruia dintre motivele enumerate, se poate dezvolta faringita acută sau cronică. În cazul acestei afecţiuni nu este necesară prezenţa unui factor infecţios pentru transformarea în formă cronică a bolii. Dimpotrivă, faringita cronică se formează sub influenţa iritaţiei constante a ţesuturilor mucoase ale faringelui în absenţa unei componente virale sau bacteriene. Adesea, faringita cronică este o boală profesională tipică care apare la persoanele a căror muncă este asociată cu inhalarea de praf, fum coroziv, gaze iritante şi aer poluat. Prin urmare, administrarea antibioticelor pentru faringita cronică nu este recomandată.
Simptomele faringitei
Primul semn al faringitei acute este senzaţia de iritaţie în gât. Aceasta devine din ce în ce mai intensă ajungând ca durerea să se instaleze încă din prima zi. Punctul maxim de durere în gât este atins la 2-3 zile de la debut, când concomitent apare inflamaţia, tusea şi uneori febra.
La copii, febra este de cele mai multe ori prezentă, însă nu întotdeauna, iar starea generală este relativ bună atât timp cât nu apar complicaţii. Apare însă lipsa poftei de mâncare datorata durerilor la nivelul gâtului ce pot duce la letargie uşoară.
Vindecarea spontană se poate realiza din a 6-a, până la a 10-a zi. Febra durează rareori mai mult de 5 zile.
Tratamentul faringitei
Alegerea medicamentelor pentru faringită depinde în primul rând de factorul cauzal. Deci, dacă factorul declanşator al afecţiunii a fost intrarea microbilor în organism, se pot prescrie antibiotice. În acelaşi timp, medicamentele antibacteriene şi antivirale pentru faringită pot fi prescrise atât sub formă de tablete pentru administrare orală, cât şi sub formă de aerosoli, spray-uri, pastile, gargare şi inhalaţii de uz local. Trebuie remarcat faptul că, cu o evoluţie stabilă a bolii, antibioticele orale nu sunt recomandate.
În prezenţa febrei, sunt prescrise antipiretice, iar în cazul unui curs foarte acut al bolii, pot fi necesare în plus medicamente antiinflamatoare, care vor reduce activitatea procesului şi vor ajuta la ameliorarea durerii. Dacă faringita este însoţită de simptome alergice, în terapie sunt incluse antihistaminice, care uneori sunt înlocuite sau suplimentate cu corticosteroizi.
Cele mai bune remedii pentru faringită
Pentru ca faringita acută să nu aibă un curs prelungit şi să nu se transforme într-o formă cronică, se recomandă începerea timpurie a tratamentului. Scopul principal este de a normaliza starea mucoasei nazofaringiene şi a ganglionilor limfatici ai inelului faringian. În acest scop, pot fi utilizate cu succes:
• Faringo, Trachisan, Strepsils, Faringosept, Septolete sub formă de tablete şi pastile pentru resorbţie;
• Tantum Verde, Strepsils, Faringosept sub formă de spray-uri de irigare a gâtului;
• antiseptice Clorhexidină, Tantum Verde sub formă de soluţii pentru gargare
În cazul confirmării etiologiei bacteriene a faringitei, poate fi necesară recomandarea administrării de antibiotice. Drept exemplu medicii pot recomanda antibiotic Loroblis cu administrare topică, care contribuie la menţinerea şi dezvoltarea unei flore microbiene cu rol protectiv la nivelul cavităţii orale şi faringelui, cu potenţial în terapia infecţiilor uşoare şi medii ale tractului respirator superior (amigdalite ,faringite, otite medii acute).
Profilaxia faringitei
Recomandările standard ale medicului pentru prevenirea apariţiei faringitei sunt următoarele: minimizarea fumatului şi a consumului de alcool, consumarea de alimente la o temperatură medie şi nu răcirea sau supraîncălzirea acestora.
Aerul din camera în care o persoană cu această afecţiune stă mult timp ar trebui să fie moderat umed. Pentru a face acest lucru, se recomandă utilizarea difuzorului, în lichidul cărora se pot adăuga ierburi medicinale sau uleiuri esenţiale care au un efect benefic asupra stării mucoasei respiratorii. Dacă locul de muncă este asociat cu factori nocivi, este necesară folosirea echipamentului individual de protecţie - măşti de gaz sau aparate respiratorii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
