Deputaţii Oana Cambera şi Diana Buzoianu au depus miercuri în Parlament proiectul de lege prin care pădurile din jurul capitalei vor beneficia de un regim strict de protecţie. Proiectul reprezintă un reper în misiunea clară de a îmbunătăţi calitatea vieţii locuitorilor din regiunea Bucureşti-Ilfov, care este afectată major din cauza poluării, precizează iniţiatoarele şi vine ca urmare a eforturilor societăţii civile de a stopa tăierile şi de a proteja aceste păduri, propus de platforma civică ”Împreună pentru Centura Verde” a cărei iniţiatori sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine şi conservaţionist şi Florin Stoican, preşedinte al asociaţiilor Kogayon şi Parcul Natural Văcăreşti.
”Astăzi, ca urmare a unor demersuri începute de societatea civilă, deputata Oana Cambera iniţiază, alături de deputata Diana Buzoianu, un proiect de lege prin care pădurile din jurul capitalei vor beneficia de un regim strict de protecţie. Proiectul reprezintă un reper în misiunea clară de a îmbunătăţi calitatea vieţii locuitorilor din regiunea Bucureşti-Ilfov, care este afectată major din cauza poluării. Prin proiectul de lege, în pădurile din Ilfov vor fi permise doar tăieri pentru eliminarea arborilor care creează o stare de pericol sau în scopul de ajutorare a reconstrucţiei ecologice, în anumite cazuri strict stipulate. Mai mult, proiectul propune sancţiuni pentru tăierile care nu se încadrează în categoriile permise cu limite de pedeapsă între 2 şi 7 ani, urmând ca şi tentativa să constituie o incriminare”, anunţă REPER într-un comunicat.
„Dreptul la sănătate şi la starea de bine este fundamental. În prezent, trăim în cea mai mare aglomerare urbană a României, unde sănătatea oamenilor este pusă în pericol zilnic. Proiectul de lege vizează sănătatea fiecărui locuitor din Bucureşti şi Ilfov, întrucât pădurile care sunt tăiate acum reprezintă o resursă nepreţuită pentru aerul pe care îl respirăm“, spune Oana Cambera, deputată în circumscripţia Ilfov şi iniţiatoarea legii.
Proiectul de lege vine ca urmare a eforturilor societăţii civile de a stopa tăierile şi de a proteja aceste păduri, propus de platforma civică ”Împreună pentru Centura Verde” a cărei iniţiatori sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine şi conservaţionist şi Florin Stoican, preşedinte al asociaţiilor Kogayon şi Parcul Natural Văcăreşti. Platforma https://centuraverde.ro reuneşte peste 50 de fundaţii şi asociaţii, parteneri şi susţinători dar şi ambasadori ai societăţii civile care se alătură cauzei, lansând astăzi o petiţie către toţi factorii decizionali.
Proiectul a fost înaintat în Parlament de Oana Cambera - deputată de Ilfov şi Diana Buzoianu - deputată de Bucureşti, care au primit o serie de solicitări şi sesizări de la cetăţeni iar pe parcursul anului 2022 şi 2023, au avut loc întâlniri şi dezbateri cu reprezentanţi ai ONG-urilor şi asociaţiilor preocupate de subiect şi vizite pe teren în cadrul cărora s-a constatat amploarea fenomenului.
“Trebuie să tratăm integrat problemele de poluare cu care se confruntă regiunea Bucureşti Ilfov. Bucureştiul s-a extins urbanistic, iar judeţul Ilfov are cea mai mare creştere demografică din România, însă în tot acest timp zona metropolitană Bucureşti Ilfov a ajuns să aibă cea mai proastă calitate a aerului şi cel mai mare deficit de vegetaţie, iar spaţiul verde pe cap de locuitor este mult sub minimul european. Ne confruntăm cu o poluare fără precedent şi este cazul să depunem minimul efort pentru a proteja o resursă inestimabilă pe care o avem. Pădurile din jurul aglomerărilor urbane reprezintă adevăraţii plămâni pentru milioane de români ce locuiesc în zona metropolitană. Stă în puterea noastră, a tuturor, să ne asigurăm că aceste păduri rămân sursă de oxigen”, adaugă Oana Cambera.
Potrivit Codului Silvic, judeţele în care suprafaţa fondului forestier reprezintă mai puţin de 30% din suprafaţa totală sunt denumite “zone cu deficit de vegetaţie forestieră”. Municipiul Bucureşti este zona cu cel mai mare deficit de vegetaţie forestieră din ţară, cu doar 3%, în timp ce judeţul Ilfov se află tot sub limită, cu 16%. Conform Raportului Privind Starea Mediului pe anul 2022, numărul de arbori pe cap de locuitor în Bucureşti este de 0.88, cu mult sub recomandarea Uniunii Europene, precizează iniţiatorii.
”Efectele se resimt nu doar asupra climei, ci afectează evident sănătatea fizică şi mintală a cetăţenilor, dar şi infrastructura, turismul, biodiversitatea, costul energetic, riscul de hazarde naturale şi, în general, calitatea vieţii locuitorilor. Pădurile din jurul oraşele au roluri esenţiale pentru locuitori: protecţia împotriva dezastrelor naturale, purificarea aerului, precum şi rolul social, de agrement, care în ultimii ani de pandemie a fost atât de necesar. Proiectul iniţiat astăzi sprijină totodată îndeplinirea unor ţinte asumate de România în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, respectiv crearea de noi zone de păduri urbană, obiectiv setat pentru a fi atins în anul 2023, cu cel puţin 500000 de metri pătraţi plănuiţi pentru zonele expuse şi vulnerabile la pericole climatice, în special la secete şi inundaţii. Obiectivul PNRR subliniază importanţa acestui tip de pădure şi necesitatea ca pădurile deja existente, care protejează zonele urbane, să fie cât mai bine conservate”, menţionează comunicatul.
Proiectul de lege face parte dintr-un pachet de măsuri amplu, susţinut de deputata Oana Cambera, pentru crearea unor repere pentru o bună calitate a vieţii, ceea ce implică şi echilibrul între spaţiul construit şi spaţiul verde de care dispun cetăţenii şi modul în care natura urbană sau periurbană devine un beneficiu pentru sănătate.
”Poluarea, în special în regiunea Bucureşti-Ilfov, este un fenomen grav, care afectează sănătatea şi reduce speranţa de viaţă, iar Oana Cambera este iniţiatoarea mai multor măsuri, printre care şi un proiect de lege prin care sunt propuse măsuri de măsurare şi monitorizare a calităţii aerului.”, mai afirmă REPER.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
