Parlamentarii USR Diana Buzoianu, Cătălin Teniţă, Ştefan Pălărie, Cosmin Poteraş şi Dragoş Popescu au depus la Parlament un proiect de lege pentru modificarea cadrului legislativ în vigoare astfel încât persoanele strămutate şi refugiaţii să fie mai bine protejaţi în faţa riscului de a deveni victime ale traficului de persoane pe teritoriul României.
Iniţiativa legislativă vine în contextul afluxului de migranţi dinspre Ucraina, cauzat de agresiunea Rusiei asupra ţării vecine, arată un comunicat de presă al USR.
„Persoanele stramutate care ajung in Romania sunt persoane expuse la multiple riscuri. Vedem asta, de exemplu, in aceste zile cand vorbim de un risc de trafic de persoane pentru refugiatii ucrainieni care ne trec granita. Proiectul de lege vrea să dea mai multa protectie acestor persoane stramutate”, a afirmat Diana Buzoianu, potrivit sursei citate.
„Închipuiţi-vă că sunteţi o persoană fugită dintr-o zonă de război, o tânără femeie refugiată care nu ştie nici româna, nici engleza. La vamă, o persoană prezentabilă se oferă să vă transporte şi să vă cazeze. Să vă facă un bine. Poate că 99% dintre aceste persoane care oferă cazare sau transport sunt oameni buni, care vor să ajute. Dar mai pot fi şi persoane care vor să abuzeze de suferinţa şi vulnerabilitatea refugiaţilor. Proiectul nostru vrea să preîntâmpine astfel de situaţii prin stabilirea unei interdicţii simple: cei care au comis infracţiuni de natură sexuală sau împotriva vieţii sau libertăţii unei persoane au interdicţia de a transporta sau a caza persoane refugiate din zone de conflict”, a spus, la rândul său, Cătălin Teniţă.
Proiectul de lege are ca scop prevenirea şi limitarea riscului incidenţei cazurilor de exploatare, de trafic de persoane, luare în sclavie sau de exercitare de violenţă fizică sau psihică grave asupra refugiaţilor care ajung în România, indiferent dacă s-au constituit sau nu ca solicitanţi de azil.
Astfel, actul normativ prevede instituirea interdicţiei de a transporta sau caza persoane refugiate, conform Legii 122/2006 privind azilul, pentru persoanele condamnate, în baza prevederilor Codului penal şi ale legislaţiei speciale în materie, pentru infracţiuni contra vieţii, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale a persoanei şi/sau infracţiunea de sclavie, precum şi pentru persoanele înscrise în Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, mai indică sursa menţionată.
De asemenea, potrivit proiectului de lege, Ministerul Afacerilor Interne va avea obligaţia de a pune la dispoziţia refugiaţilor o platformă digitală care să le permită acestora să furnizeze către autorităţile române informaţii despre locul în care se află şi despre mijloacele de transport folosite. Aceeaşi platformă va oferi refugiaţilor sau ONG-urilor care oferă sprijin posibilitatea de a verifica dacă unei persoane fizice care oferă transport şi/sau cazare îi este permis de lege să efectueze aceste activităţi.
Totodată, MAI, prin Poliţia de Frontieră, Inspectoratul General pentru pentru Imigrări şi organele de poliţie competente teritorial, va avea obligaţia de a informa fiecare persoană refugiată, la punctele de intrare în ţară, precum şi să comunice prin mijloace de informare în masă şi pe website-urile proprii, cu privire la:
- riscurile asociate acceptării de transport şi/sau cazare de la persoane fizice necunoscute;
- posibilitatea de a folosi platforma digitală pentru a furniza autorităţilor române informaţii despre locul în care se află şi despre mijloacele de transport utilizate;
- posibilitatea de a verifica dacă unei persoane fizice care oferă transport şi/sau cazare îi este permis de lege să efectueze aceste activităţi.
Actul normativ mai prevede că Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului vor putea efectua anchete sociale, din oficiu sau la cererea refugiaţilor, precum şi vizite intempestive, la locurile de găzduire declarate.
În ceea ce priveşte pedepsele pentru persoanele care oferă servicii de transport şi / sau găzduire pentru refugiaţi, deşi nu au acest drept conform actului normativ în discuţie, acestea sunt amendă sau închisoare de la trei luni la doi ani.
Măsurile prevăzute de acest act normativ, luate în contextul crizei umanitare din Ucraina care a adus pe teritoriul României sute de mii de refugiaţi, în principal femei şi copii, vor putea fi aplicate în cazul oricărei persoane vulnerabile care intră pe teritoriul României, indiferent dacă motivul migrării are legătura cu războiul din Ucraina sau nu, conchide sursa amintită.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
