Directorul Serviciului Român de Informaţii Eduard Hellvig a prezentat luni transformările prin care a trecut SRI, şi a apreciat că este important ca societatea şi cetăţenii ştie că Serviciul s-a transformat major în aceşti ani, aceste informaţii fiind cuprinse şi în Raportul de activitate pe 2022, transmis Parlamentului. El a precizat că modernizarea instituţiei s-a făcut la pachet cu alţi paşi care, în aceşti ani, au însemnat o separare de moştenirea vechii Securităţi, introducerea de cursuri despre totalitarism şi democraţie pentru noii angajaţi, predarea completă a arhivelor către CNSAS,

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
„Serviciul Român de Informaţii a transmis pe 23 iunie către Comisia de Control Raportul de activitate aferent anului 2022. Este un document clasificat până în momentul în care va fi discutat în Comisie şi înaintat spre dezbatere plenului reunit al Parlamentului.  Raportul care a ajuns în Parlament prezintă inclusiv o sinteză a modurilor în care SRI s-a transformat din punct de vedere al instrumentelor de lucru pentru a deveni mai flexibil şi mai adaptabil schimbărilor de realitate geopolitică. Asupra acestor transformări aş vrea să insist. Cred că este important ca societatea şi cetăţenii să ştie că SRI s-a transformat major în aceşti ani, ca să poată acţiona mai eficient şi mai adaptat provocărilor actuale, pentru a proteja România. Suntem la finalul unui proces foarte important de reconfigurare a tuturor componentelor SRI, atât la nivel local cât şi regional. A fost un proces menit să asigure instituţiei un sistem conceptual de securitate integrat, precum şi să îi sporească eficienţa în prevenirea şi contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Documentul detaliază şi finalizarea cu succes a două proiecte majore – Regio şi Centrio, secondate de multiple etape de reaşezare organizatorică. Prin aceste două proiecte de reorganizare, SRI a devenit o instituţie modernă, suplă şi debirocratizată”, a afirmat Eduard Hellvig, într-o declaraţie de presă susţinută luni la sediul instituţiei.
 
El a vorbit despre cele două proiecte Regio şi Centrio care au transformat în bine SRI.
 
„Proiectul Regio a început în 2017 şi a avut ca obiectiv reorganizarea teritorială a instituţiei, pentru a ne adapta la realităţile actuale şi la ameninţările preponderente ale unei arii geografice particulare. Nu mai există astăzi 41 de Servicii în miniatură aferente fiecărui judeţ şi Capitalei. Acum vorbim de o nouă organizare regională, cu mai puţine direcţii, cu un lanţ de comandă scurtat şi cu o flexibilitate accentuată, care a produs deja rezultate foarte bune. Proiectul Centrio a însemnat pasul următor - adică transformarea din temelii a unităţilor centrale ale Serviciului în raport cu o idee simplă: operaţiunile pe primul loc. Împreună cu parteneri instituţionali importanţi, pe model euro-atlantic, am reformulat concepţiile de lucru astfel încât resursele umane şi financiare, investiţiile şi priorităţile să fie direcţionate în raportare directă la obiectivele de securitate naţională. Acest lucru a implicat şi asigurări legate de menţinerea în matca legală şi constituţională, cu accent pe creşterea eficienţei şi consolidarea bunului prestigiu creat în relaţia cu partenerii noştri din UE şi NATO”, a explicat Hellvig.
 
„Rezultatele bune au apărut deja, şi acest lucru nu poate decât să ne bucure”, a completat directorul SRI.
 
„Personal, am satisfacţia de a constata că direcţiile strategice pe care le-am urmărit funcţionează cu succes în planul concret al activităţilor SRI. Prin ceea ce conţine şi confirmă, raportul SRI îmi oferă sentimentul îndeplinirii tuturor obiectivelor în rolul public de director al Serviciului Român de Informaţii. Modernizarea instituţiei s-a făcut la pachet cu alţi paşi care, în aceşti ani, au însemnat o separare de moştenirea vechii Securităţi, introducerea de cursuri despre totalitarism şi democraţie pentru noii angajaţi, predarea completă a arhivelor către CNSAS – într-un gest care am sperat să fie preluat şi de alte instituţii. Până acum, nu s-a întâmplat acest lucru. Am mai vorbit de riscul securismului şi nu îl voi mai repeta. Sper că suntem mai mulţi cei care înţelegem mizele acestei clarificări a trecutului. Nu putem privi niciodată înainte dacă mereu revenim în trecut, pentru a rezolva problemele nerezolvate ale altor generaţii. Nu putem mereu cere generaţiilor viitoare să rezolve problemele pe care noi nu le-am rezolvat”, a mai spus Hellvig.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.