Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea privind lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sesizarea a fost făcută de Florin Iordache, în calitate de preşedinte delegat al Camerei Deputaţilor. Pronunţarea a fost amânată de mai multe ori până acum. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, solicită demisia imediată a judecărorilor CCR care au votat în favoarea sesizării lui Florin Iordache privind completurile specializate de la Înalta Curte. Uniunea Salvaţi România constată că Justiţia din România a primit o nouă şi devastatoare lovitură, prin intermediul Curţii Constituţionale politizate, doar pentru ca infractori din partidele la putere să nu răspundă pentru faptele de corupţie comise, se arată într-un comunicat al USR remis News.ro, potrivit căruia de decizia de astăzi a CCR ar putea beneficia toţi cei judecaţi şi condamnaţi pentru fapte de corupţie de un complet de trei judecători în perioada 2003-2019, între care Liviu Dragnea, condamnat definitiv la 3 ani şi 6 luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman, Darius Vâlcov, condamnat în prima instanţă la 8 ani de închisoare cu executare, Viorel Hrebenciuc, condamnat în prima instanţă la 2 ani de închisoare cu executare, Radu Mazăre, condamnat definitiv la 9 ani de închisoare, baronul de Constanţa Nicuşor Constantinescu, condamnat definitiv la 5 ani de închisoare, Dan Şova şi mulţi alţii.
Decizia a fost luată cu 5 la 4 voturi, potrivit unor surse oficiale.
Această decizie nu are niciun efect asupra sentinţei lui Liviu Dragnea, potrivit aceloraşi surse.
Curtea Constituţională a avut pe ordinea de zi, miercuri, cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte şi Parlamentul României, pe de altă parte, cerere formulată de Preşedintele Camerei Deputaţilor.
"Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul dispoziţiilor art.146 lit.e) din Constituţie şi ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum şi ale art.34, art.35 şi art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a pronunţat asupra cererii formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, constând, în esenţă, în refuzul explicit al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a aplica o lege adoptată de Parlament", se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de CCR.
Curtea a admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor.
"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a decis: 1. A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003", scrie în comunicat.
Conform sursei citate, "cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionate de aceasta în primă instanţă anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condiţiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003".
Decizia este definitivă şi general obligatorie.
Pronunţarea în acest dosar a fost amânată de cinci ori până în prezent.
Cererea a fost depusă în 22 martie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea, aflat în concediu cu probleme medicale, i-a delegat atribuţiile.
Sesizarea vizează lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Florin Iordache reclamă ”refuzul explicit al ICCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare prin neconstituirea, în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de completuri de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate”.
Şefa ICCJ Cristina Tarcea i-a scris preşedintelui Curţii Constituţionale că Austria este singurul stat afiliat Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE care are complete specializate în cauze de corupţie.
Tarcea îi transmite lui Dorneanu că a adresat următoarea întrebare Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE: "Dispuneţi la nivelul Curţii Supreme sau la nivelul altor instaanţe naţionale de complete specializate în cauze de corupţie?".
Ea spune că până la termenul de 17 aprilie a primit 19 răspunsuri.
Din aceste răspunsuri, a rezultat că 13 state nu au deloc complete specializate în cauze de corupţie.
Alte cinci state nu au complete specializate în cauze de corupţie la nivelul Curţii Supreme, dar la nivelul altor instanţe au complete sau judecători specializaţi în cauze de corupţie.
Austria este singurul stat UE care are astfel de completuri.
PNL a cerut Curţii Constituţionale a României să suspende procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache, considerând că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile legii fundamentale, motiv pentru care liberalii au înaintat şi o sesizare de neconstituţionalitate, cu acest subiect.
În 20 mai, CCR a respins sesizarea PNL şi a stabilit că Florin Iordache avea dreptul de a sesiza existenţa unui conflict de natură constituţională.
Chestiunea lipsei completurilor specializate de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost ridicată şi de către avocaţii liderului PSD, Liviu Dragnea, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. Între timp, însă, Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani şi şase luni de închisoare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
