Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că toate chestiunile care privesc statutul judecătorilor, inclusiv regimul incompatibilităţilor, sunt de competenţa exclusivă a acestei secţii, si nu a preşedintelui României. "Transmiterea de către Preşedintele României Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secţia pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze şi să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă. Secţia pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un preşedinte aflat în campanie, care doreşte să atragă justiţia în bătălia politică", subliniază Secţia pentru judecători a CSM.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a trimis, vineri, un comunicat de presă în care face precizări "în scopul lămurii opiniei publice cu privire la afirmaţiile cuprinse în comunicatul Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, din data de 29 august".

"Pentru corecta informare a opiniei publice, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii formulează următoarele precizări în vederea lămurii problemei incompatibilităţii cu funcţia de judecător şi a momentului în care aceasta apare. Recomandările Comisiei de la Veneţia, la care face trimitere Preşedintele Klaus Iohannis, se referă la legislaţia statului Kyrgyzstan care reglementa candidatura unui magistrat într-o funcţie politică electivă, ce presupune ca judecătorul să îşi facă campanie electorală", arată sursa citată.

Mai mult, în textul legislativ analizat de Comisia de la Veneţia, se prevede că judecătorul este numit din nou în funcţie după ce starea de incompatibilitate dispare, fără ca acest fapt să afecteze independenţa sa ulterioară, spune Secţia pentru judecători a CSM.

"Dacă depăşim standardele din Kyrgyzstan şi ne raportăm la cele ale statelor Uniunii Europene, se constată că sunt state membre ce permit, în mod explicit, cumulul funcţiei de judecător cu cea de ministru, prin derogare de la regimul incompatibilităţilor. Raţiunea acestei derogări porneşte de la nevoia de a asigura bunul mers al justiţiei, prin folosirea experienţei deosebite a magistraţilor, ce cunosc, în mod direct, realist şi profund, problemele sistemului", scrie în comunicat.

Reprezentanţii Secţiei pentru judecători a CSM dau exemplul ministrului justiţiei din Portugalia, care este, în prezent, un magistrat de carieră. La scurt timp după ce a fost numită în funcţia de ministru al justiţiei, aceasta a fost numită judecător la curtea supremă din Portugalia, urmând a funcţiona la această instanţă după expirarea mandatului. Reglementări sau situaţii similare se regăsesc în Spania şi Italia, unde  judecătorii sau procurorii ce ocupă funcţia de ministru al justiţiei sunt suspendaţi din magistratură pe această perioadă.

Conform sursei citate, ca atare, reglementarea incompatibilităţii dintre funcţia de judecător şi cea de ministru al justiţiei ţine de opţiunea legiuitorului naţional, nu de standarde fixate de Comisia de la Veneţia.

"În ceea ce priveşte legislaţia română, prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constituţională a arătat că funcţia de judecător sau procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie de demnitate publică, iar această incompatibilitate subzistă chiar în ipoteza suspendării din funcţie a acestuia. Niciun considerent din decizia Curţii Constituţionale, însă, nu poate conduce la concluzia că acceptarea, de către un judecător, să fie propus pentru numirea în funcţia de ministru al justiţiei implică, de plano, o activitate cu caracter politic. O astfel de concluzie poate fi trasă doar în cazul interpretării deciziei Curţii Constituţionale într-o modalitate distorsionată şi contrară raţionamentului juridic cuprins în considerentele acesteia", mai scrie în comunicat.

Secţia pentru judecători a CSM susţine că incompatibilitatea propriu-zisă apare doar în momentul în care două funcţii sunt deţinute simultan, ceea ce nu este cazul în momentul acceptării unei propuneri de numire în funcţie.

"Analiza textelor legale şi interpretarea lor, în litera şi spiritul acestor prevederi, pe lângă serioase cunoştinţe juridice, implică rigoare şi interpretarea acestora în concordanţă cu scopul pentru care au fost edictate. Atunci când se pune în discuţie, în mod concret, statutul unui judecător, această analiză trebuie efectuată total independent, fără interese politice sau de altă natură. Din acest motiv, toate chestiunile ce privesc statutul judecătorilor, inclusiv regimul incompatibilităţilor, sunt de competenţa exclusivă a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, si nu a Preşedintelui României. Transmiterea de către Preşedintele României Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secţia pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze şi să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă. Secţia pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un preşedinte aflat în campanie, care doreşte să atragă justiţia în bătălia politică", subliniază Secţia pentru judecători.

În comunicat se mai arată că Secţia pentru judecători a CSM va face tot ceea ce este necesar pentru a apăra independenţa puterii judecătoreşti de orice fel de presiuni şi imixtiuni, indiferent de persoana care le exercită.

"De asemenea, date fiind prerogativele conferite constituţional, Secţia pentru judecători va acţiona, ferm şi fără nicio ezitare, pentru a nu permite ca justiţia să fie folosită în confruntarea electorală, sprijinind, în schimb, toate acţiunile ce au ca scop creşterea calităţii actului de justiţie şi a independenţei acestuia, în interesul milioanelor de cetăţeni, beneficiari ai actului de justiţie", mai scrie în comunicat.

Preşedintele Klaus Iohannis declara, miercuri, că el nu va gira prin deciziile sale susţinerea acestui guvern. "Nu accept nicio propunere de remaniere din partea acestui guvern, nu doar pentru că şi-a schimbat componenţa politică, ci pentru că propunerile pe care le-am primit sunt pur şi simplu inacceptabile. Resping în integralitate remanierea propusă de premier”, anunţa preşedintele.
 
"Resping propunerea pentru ministrul justiţiei. Nu voi tolera să fie ignorat votul dat în 26 mai, când s-a blocat prin votul românilor programul PSD şi ALDE de a destructura justiţia, de a opri lupta anticorupţie şi de a baroniza total România. PSD şi ALDE sunt vinovate pentru dezastrul actual, pentru politizarea instituţiilor şi nu voi tolera propuneri care sunt total împotriva valorilor democratice în care cred majoritatea românilor şi în care cred şi eu”, spunea Klaus Iohannis despre nominalizarea Danei Gârbovan.
 
Dana Gârbovan a scris pe pagina sa de Facebook că a luat act de decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a respinge propunerea privind numirea sa în funcţia de ministru al justiţiei. "Voi răspunde public, punctual, motivelor preşedintelui, inclusiv aceluia cş propunerea ce mă vizeaza este «total împotriva valorilor democratice», după ce acesta îşi va motiva în scris şi publica hotărârea”, adauga ea.
 
Ulterior, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a susţinut că motivarea prezentată public de preşedintele Klaus Iohannis pentru respingerea numirii Danei Gârbovan în funcţia de ministru al Justiţiei reprezintă "un vădit atac la adresa independenţei şi prestigiului justiţiei".

"În raport de afirmaţiile Preşedintelui României formulate în data de 28 august 2019, cu ocazia respingerii propunerii de numire în funcţia de ministru al justiţiei a unui judecător, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii condamnă public astfel de acte ca fiind ingerinţe deosebit de grave la adresa independenţei justiţiei”, se arăta într-un comunicat al Secţiei pentru judecători a CSM.

"Afirmaţiile Preşedintelui României la adresa persoanei propuse pentru funcţia de ministru al justiţiei, persoană care a îndeplinit funcţia de judecător mai mult de 19 ani, reprezintă, în lipsa oricărei constatări a veridicităţii acestora în cadrul mecanismelor legale şi constituţionale anterior amintite, un vădit atac la adresa independenţei şi prestigiului justiţiei”, se arăta în comunicat.

Joi, Administraţia Prezidenţială a precizat că preşedintele Klaus Iohannis nu a justificat respingerea propunerii în funcţia de ministru al justiţiei a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetăţeanului român Dana-Cristina Gîrbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o funcţie de ministru într-un guvern politic şi care a şi înaintat demisia din magistratură. "Întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcţie de ministru, opinia Secţiei pentru judecători a CSM este îngrijorătoare şi de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăşi, independenţa şi prestigiul justiţiei şi al statutului de judecător", adăuga sursa citată.

"Preşedintele României nu a justificat respingerea propunerii în funcţia de ministru al justiţiei a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetăţeanului român Dana-Cristina Gîrbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o funcţie de ministru într-un guvern politic şi care a şi înaintat demisia din magistratură. Orice altă perspectivă ar însemna că fie propunerea transmisă de prim-ministru pentru funcţia de ministru al justiţiei era în contradicţie flagrantă cu Legea fundamentală, fie magistratul nominalizat, prin acceptarea acestei propuneri, ar fi fost în dezacord cu propriul său statut profesional", preciza Administraţia Prezidenţială, referitor la comunicatul de presă anterior al Secţiei pentru judecători a CSM.

Conform sursei citate, întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcţie de ministru, opinia Secţiei pentru judecători a CSM este "îngrijorătoare" şi "de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăşi, independenţa şi prestigiul justiţiei şi al statutului de judecător".

"Secţia pentru judecători a CSM trebuie să explice cum ar fi putut Preşedintele României să numească în funcţia de ministru un judecător, aşa cum se afirmă explicit în comunicatul transmis public. Ingerinţe cu adevărat grave la adresa independenţei justiţiei sunt tocmai aceste aprecieri inexplicabile din partea unor profesionişti ai actului de justiţie, care par să condamne tocmai faptul că Preşedintele României a respectat legile şi Constituţia ţării", scria în comunicatul transmis de Administraţia Prezidenţială.

Sursa citată adaugă că "ar fi fost indicat" ca, înainte de a transmite comunicatul de presă, semnatarii să fi parcurs recomandările Comisiei de la Veneţia, potrivit cărora judecătorul trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcţie politică, deoarece, chiar dacă nu este desemnat, acesta va fi identificat cu o anumită tendinţă politică, în detrimentul independenţei. Comisia de la Veneţia consideră, totodată, că judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziţie în care independenţa sau imparţialitatea lor ar putea fi periclitate, mai spunea Administraţia Prezidenţială.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.