Congresul USR de la Cluj-Napoca, primul de la înfiinţarea partidului, a fost unul atipic pentru scena politică românească. Au fost două zile pline, aproape 24 de ore de dezbateri aprinse asupra statutului şi a candidaţilor la funcţiile de conducere ale USR care, deşi este a treia forţă politică din România, are doar 1.500 de membri, fără experienţe politice anterioare şi care nu par a fi captivi angoaselor electorale autohtone.
USR a ales Clujul ca loc de desfăşurare a congresului deoarece este cea mai puternică organizaţie a partidului după Bucureşti. Deşi are doar 58 de membri în Cluj, USR a luat 27.000 de voturi la alegerile parlamentare de anul trecut şi a trimis în Parlament doi deputaţi, cu unul mai puţin decât PSD şi PNL, şi un senator, la egalitate cu cele două partide tradiţionale.
Congresul a debutat vineri, la ora 9:00 dimineaţa, cu dezbaterea statutului partidului, iar discuţiile s-au prelungit până seara la ora 21:00. Proiectul de statut a fost întors pe toate părţile, au fost aduse sute de amendamente, au fost sute de argumente pro şi contra, dar câştig de cauză a avut întotdeauna propunerea care a întrunit cel mai mare număr de voturi.
De la prezidiu, Nicuşor Dan îşi privea partidul cu sentimente amestecate, dar nu fără oarecare satisfacţie. În ultima perioadă, mai ales după refuzul acceptării lui Dacian Cioloş în partid, a încasat o serie de critici de la colegi. După votul din Camera Deputaţilor în privinţa revizuirii Constituţiei în ceea ce priveşte familia, când liderul USR pur şi simplu nu a votat, evitând să se poziţioneze într-o tabără sau alta, a venit un nou val de critici din interior. ”Ştiţi ce lipseşte leadership-ului nostru de azi? Curajul să ne asumăm în faţa ipocriziei numită referendum pentru familie şi să spunem: 40.000 de copii sunt abandonaţi în familiile pe care le numim tradiţionale”, avea să-i reproşeze lui Nicuşor Dan, de la tribuna congresului, deputatul clujean Emanuel Ungureanu.
Dar, deşi oficial în cursa pentru preşedinţia partidului s-au înscris patru persoane, niciunul dintre contracandidaţi nu a avut pretenţia de a fi cu adevărat un challenger pentru Nicuşor Dan. ”Mai mult au vrut să îl aducă un pic cu picioarele pe pământ, mai ales după nemulţumirile din ultima perioadă. În nici un caz nu voia cineva să îi ia partidul lui Nicuşor”, a spus unul dintre delegaţii la congres.
Din dezbaterile primei zile a ieşit un statut pe care membrii de partid îl numesc inedit pentru scena politică românească. Au stabilit să facă referendum intern dacă există teme sensibile, referendum la care să voteze toţi membrii partidului, electronic, fără a se deplasa într-o locaţie anume. Într-un singur caz va fi referendumul obligatoriu: pentru desemnarea candidaţilor la alegerile europarlamentare. De altfel, votul electronic va fi folosit de USR în multe situaţii, inclusiv deciziile în cadrul Biroului Naţional putând fi luate fără a se ţine clasicele şedinţe la sediul partidului.
Statutul mai prevede că niciun membru USR nu poate fi preşedinte sau vicepreşedinte al partidului mai mult de zece ani, iar candidaţii pentru funcţia de preşedinte al României sau primar general al Capitalei vor fi desemnaţi cei care vor obţine jumătate plus unu din voturile congresului, respectiv conferinţei Municipiului Bucureşti.
Cele mai aprinse dezbateri au fost legate de atribuţiile secretarului general. Să poată sau să nu poată deţine alte funcţii în partid? Cu un vot strâns, de 104 la 102, a învins tabăra care susţine ca secretarul general să nu poată deţine nicio altă funcţie în USR. ”De la Lenin la Stalin şi de la Ceauşescu la Dragnea, secretarii generali au folosit funcţia ca pe un lift spre preluarea puterii. Nu vrem să ducem modelul mai departe”, a fost unul din argumentele în favoarea unui secretar general simplu gestionar al treburilor curente din partid.
Cea de-a doua zi a congresului a fost dedicată candidaţilor la funcţiile de conducere în partid. Discursuri au susţinut doar cei înscrişi în cursa pentru şefia partidului. Ceilalţi, au stat, pe rând, vreme de aproape cinci ore de vorbă cu delegaţii în jurul celor câteva mese rotunde amenajate special în holul cinematografului ”Florin Piersic” din centrul Clujului. Delegaţii nu se cunoşteau între ei, nu-I cunoşteau nici pe candidaţi. Toţi au primit însă lista celor care vor funcţii în partid şi, când stăteau de vorbă cu ei, luau notiţe.
Surprind câteva discuţii. ”Avem 250.000 de beneficiari de venit minim garantat în România, cel mai mic procent din Uniunea Europeană. Şi ştiţi cât e bugetul? Puţin peste 1% din PIB, cel mai mic din UE. Unii muncesc pentru venitul minim garantat, alţii nu, deoarece primarii nu-i pun să muncească, ci le cer să voteze partidul la alegeri”. ”De când suntem noi în consiliul local, din 5 iunie 2016, toate proiectele de hotărâri sunt publice. Înainte se publicau doar după ce erau aprobate. Am trimis proiectele la diverse asociaţii, crezi că am primit vreo observaţie? Niciuna! Preferă să iasă în stradă, dar nu vin cu propuneri atunci când pot să o facă”.
Câţiva membri USR din Bucureşti fac cunoştinţă la Cluj. Descoperă că sunt toţi consilieri locali, dar în sectoare diferite. Discuţia se leagă imediat. ”Bucureştiul e un oraş în care vezi efectiv rahat pe străzi, e inacceptabil”, spune unul dintre ei. Apoi spune cum ar putea lua Bucureştiul exemplul Parisului. Altul este adeptul exemplului Londrei în ceea ce priveşte managementul deşeurilor. ”Nu trebuie să îi obligi pe oameni, ci să-I faci să înţeleagă să nu arunce resturi pe jos, dar să le oferi şi coşuri de gunoi”, intervine un altul în discuţie. De la gunoaie, minidezbaterea se mută la subiectul parcărilor.
După sesiunea de Q&A dintre delegaţi şi candidaţi, urmează momentul prezentării candidaţilor. Se trage la sorţi cine să vorbească primul şi iese Nicuşor Dan. Liderul USR le mulţumeşte colegilor pentru implicare, apoi se plânge că partidul este împărţit între ”progresişti” şi ”conservatori”, o dezbatere care, în opinia sa, consumă prea multă energie. Nicuşor Dan le-a spus delegaţilor la congres că a rămas descumpănit de lipsa de colegialitate şi încredere ”în noi înşine”. S-a plâns de o luptă pentru putere de dragul puterii şi de înţelegeri subterane, exprimându-şi speranţa ca acestea să nu influenţeze componenţa Biroului Naţional.
Cornelia-Florina German, singura femeie candidat la preşedinţia USR, le-a spus colegilor că, deşi a intrat în cursa pentru şefia formaţiunii, propune ca preşedintele fondator, adică Nicuşor Dan, să rămână în continuare preşedinte, dar să se înconjoare de oamenii care pot aduce plusvaloare, precum Dacian Cioloş şi că în cadrul acestui congres nu se votează un om sau altul, ci se scrie istoria unei Românii salvată de minciună, de hoţie şi de corupţie.
Cel de-al treilea candidat, Şerban Marinescu, a reproşat lipsa curajului de a lua decizii în partid, atrăgând atenţia că lipsa deciziei va costa mai mult decât luarea uneia. ”Noi am intrat în Parlament pe un val de nemulţumire faţă de toată vechea clasă politică. Am promis lucruri puţine şi clare, am promis anticorupţie, am promis transparenţă. Am creat o breşă în sistem, dar ca să creştem breşa asta va trebui să evoluăm”, a spus el.
Ultimul vorbitor, deputatul clujean Emanuel Ungureanu, nu s-a sfiit să îi facă reproşuri lui Nicuşor Dan. ”Dragă Nicuşor, acest partid are nevoie ca de aer de un lider care să împace. Discursul tău nu m-a inspirat deloc”, a spus el. A pledat pentru aducerea lui Dacian Cioloş şi a susţinătorilor platformei ”România 100” în USR şi pentru asumarea unei poziţii clare a partidului împotriva revizuirii Constituţiei, propusă de Coaliţia pentru Familie
Puţin după ora 17:00 a început votul, care a durat mai bine de trei ore. ”Ce-ai votat? Răul cel mai mic?”, l-a întreabat, râzând, un delegat pe Nicuşor Dan.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
