Comisarul european pentru Locuri de Muncă şi Drepturi Sociale Nicolas Schmit a afirmat, joi, în întâlnirea cu ministrul Muncii Marius Budăi, că din partea Comisiei Europene există „flexibilitate” în privinţa ajustării plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, precum şi în legătură cu durata menţinerii unui astfel de plafon.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Comisarul european a adăugat că stabilirea unui nou plafon ar putea avea loc după finalizarea analizei realizate de Banca Mondială, în baza contractului de asistenţă tehnică pentru implementarea reformei cu sistemul public de pensii din România, arată un comunicat de presă al PSD.
 
În întâlnirea cu reprezentantul Comisiei Europene, Marius Budăi a susţinut că, în contextul creşterii preţurilor la energie, alimente şi medicamente, plafonarea cheltuielilor cu pensiile la 9,4% din PIB ar condamna milioane de pensionari la sărăcie severă.
 
„Suntem de acord să susţinem orice reformă a sistemului de pensii, însă numai dacă o astfel de reformă nu îi condamnă la sărăcie pe pensionari, aşa cum s-ar întâmpla în forma actuală a PNRR”, a declarat Marius Budăi, conform sursei citate.
 
Conform PSD, precizările făcute de Comisarul european Nicolas Schmit infirmă toate comentariile partidelor şi liderilor politici care au contribuit la realizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi care susţineau că angajamentele asumate în numele României nu mai pot fi modificate, chiar dacă menţinerea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii ar echivala cu o îngheţare a veniturilor pensionarilor pe o perioadă de 48 de ani, până în 2070.
 
"În forma actuală a PNRR, cu care se lăuda fostul ministru USR al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, la Reforma 6, jalonul/ţinta 2011, este precizat: „Noua legislaţie va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi şi pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleşi cu atenţie, în conformitate cu obiectivul privind totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile exprimat ca procent din PIB (9,4 % din PIB pe termen lung, adică în perioada 2022-2070). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creşteri ad-hoc ale nivelurilor pensiilor”, precizează PSD.
 
 
 
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.