Patru deputaţi PSD au pus în dezbatere publică o propunere legislativă pentru modificarea Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referedumului, care prevede că nu se poate consulta poporul dacă textul propus pentru a fi supus referendumului ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului. De asemenea, preşedintele României poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional, iar rezultatul acestuia este consultativ. Liderul PSD, Liviu Dragnea, spune că în partid nu este susţinută iniţiativa lui Eugen Nicolicea, care ar limita atribuţiile şefului statului în acest domeniu, însă consideră că Parlamentul ar trebui să primească dreptul de a convoca şi el referendumuri, fiindcă are "legitimitate".

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Dragnea: Parlamentul trebuie să aibă dreptul de a convoca referendum. Nu susţinem iniţiativa lui Nicolicea

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, că în partid nu este susţinută iniţiativa lui Eugen Nicolicea privind Legea referendumului, care ar limita atribuţiile preşedintelui României în acest domeniu, însă consideră că Parlamentul ar trebui să primească dreptul de a convoca şi el referendumuri, fiindcă are "legitimitate".

"Orice parlamentar are dreptul, probabil împins de cetăţenii din circumscripţia care l-a votat şi după largi dezbateri, să vină cu tot felul de propuneri, numai că am discutat în grupurile parlamentare: orice propunere legislativă care nu este discutată înainte în grupuri, care nu primeşte sprijinul partidului şi care nu este agreată de PSD, este o iniţiativă care rămâne doar iniţiativă", a spus şeful PSD.

El a adăugat că propunerea lansată de Nicolicea, asupra căreia Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avut miercuri o dezbatere, nu a fost discutată în PSD şi nu este susţinută.

Dragnea spune însă că dezbaterea ar trebui să aibă loc asupra dreptului Parlamentului de a convoca şi el referendumuri.

"Eu cred că - şi asta trebuie lansat în dezbatere - şi Parlamentul trebuie să aibă dreptul de a convoca referendum. Un primar are acest drept, Consiliul Judeţean are acest drept, preşedintele României, firesc, are acest drept", a spus el.

Dragnea a completat că, în acest moment, Parlamentul poate convoca doar referendum pentru suspendarea preşedintelui, însă nu şi pe alte subiecte, deşi este "instituţia care reprezintă toţi românii" şi are "dreptul şi legitimitatea" necesară.

"Asta ar trebui supus dezbaterii, nu limitarea atribuţiilor preşedintelui", a mai spus el.

Gabriel Andronache: Propunerea PSD de modificare a Legii referendumului conţine elemente vădite de neconstituţionalitate

Deputatul PNL Gabriel Andronache a declarat miercuri, în cadrul dezbaterii din Comisia juridică pe tema propunerii legislative a PSD de modificare a Legii referendumului, că iniţiativa conţine elemente vădite de neconstituţionalitate, iar în cazul în care va fi adoptată, liberalii o vor ataca la Curtea Constituţională.

„PNL nu este de acord cu nicio modificare a Legii referendumului, forma actuală este suficientă pentru desfăşurarea oricărui referendum în acord cu prevederile constituţionale şi recomandările Comisiei de la Veneţia. Sunt elemenete vădite de neconstituţionalitate, dacă o adoptaţi, ne va determina să o supunem controlului Curţii Constituţionale”, a afirmat Gabriel Andronache.

Eugen Nicolicea a afirmat, la rândul său, că „admiră” rapiditatea poziţiei PNL. „Admir rapiditatea poziţiei PNL, aţi avut vreun Congres şi aţi decis poziţia?”, a spus ironic social-democratul.

Gabriel Andronache i-a răspuns lui Nicolicea că „activitatea la Comisie a devenit un fel de oră de dirigenţie, de educaţie civică”.

„Va trebui să punem în acord trecând efectele în lege (...) Vom primi avize, puncte de vedere de la orice persoană fizică, juridică, care vrea să le exprime, le trimite la comisie. Procedura legislativă e lungă, ce primim putem depune ca amendamente. Dacă actuala lege ar ieşi mâine, nu se poate aplica 12 luni de la adoptare, nu e nicio legătură cu referendumul lui Klaus Iohannis”, a completat preşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea. 

Proiect PSD: Referendumul nu poate fi convocat pe teme care ţin de competenţa exclusivă a Parlamentului

Patru deputaţi PSD au pus în dezbatere publică o propunere legislativă pentru modificarea Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referedumului, care prevede că nu se poate consulta poporul dacă textul propus pentru a fi supus referendumului ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului. De asemenea, preşedintele României poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional, iar rezultatul acestuia este consultativ.

Potrivit iniţiativei legislative, nu pot face obiectul referendumului: "problemele care, potrivit art. 148 din Constituţie, nu pot fi supuse revizuirii; problemele pentru care e necesară revizuirea Constituţiei; probleme fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea, care potrivit art. 74 (2) din Constituţie nun pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor”.

Art. 148 din Constituţie prevede: „Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2). Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene”.

De asemenea, nu se poate organiza un referendum dacă „textul propus pentru a fi supus referendumului ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului şi dacă textul propus contravine dreptului internaţional sau principiilor statutare ale Consiliului Europei (democraţia, drepturile omului şi preeminenţa dreptului – statului de drept)”.

Propunerea mai prevede că referendumul pentru demiterea preşedintelui României este obligatoriu şi se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, iar rezultatul acestuia este obligatriu.

Totodată, preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional iar rezultatul acestuia este consultativ.

„În cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum şi cu privire la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate”, se mai arată în textul proiectului.

Potrivit expunerii de motive, „preşedintele nu poate iniţia un referendum legislativ, ci numai un referendum consultativ”.

„Propunerea legislativă are drept obiectiv alinierea la normele europene, respectarea Recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi, nu în ultimul rând, punerea în acord a normelor referendare cu deciziile Curţii Constituţionale. Eforturile tot mai susţinute ale României de consolidare a statului de drept modern şi alinierea la democraţiile europene, precum şi adaptarea legislaţiei interne la reglementările comunitare, vizând respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia – Codul bunelor practici în materie de referendum, adoptat la cea de-a 19-a reuniune a Consiliului pentru alegeri democratice, impun fundamentarea soluţiilor legislative referendare, pentru o cât maimare predictibilitate şi eficienţă legislativă”, au mai precizat iniţiatorii în expunerea de motive.

Iniţiatorii propunerii legislative sunt deputaţii PSD Eugen Nicolicea, Oana Florea, Alexandru Bălănescu, Iulian Iacomi.

Prima Cameră sesizată este Senatul.  

Proiectul de lege survine în contextul în care Klaus Iohannis a declanşat în 24 ianuarie procedura pentru organizarea unui referendum pe justiţie. În 13 februarie, Parlamentul a adoptat avizul în legătură cu referendumul. În 14 februarie, preşedintele declara că va anunţa "în zilele următoare" data la care va fi organizat referendumul pe justiţie, precum şi întrebarea de pe buletinul de vot.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, pe 7 martie, că nu a abandonat ideea referendumului privind justiţia, dar a "lăsat-o mai uşor" momentan, având în vedere că societatea s-a exprimat deja clar prin protestele din ultima perioadă, arătând că doreşte continuarea luptei anticorupţie.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.