Preşedintele Klaus Iohannis a sesizată, luni, Curtea Constituţională asupra legii pentru modificarea legii 287/2009 privind Codul civil. Actul normativ instituie o perioadă minimă obligatorie a contractelor de arendă, de 7 ani, condiţie fără de care eventualele contracte urmează să fie declarate ilegale. Şeful statului argumentează, în sesizare, că „acest efect al legii criticate are implicaţii semnificative asupra regimului juridic general al dreptului de proprietate privată şi asupra unei vaste categorii de terenuri din România, respectiv terenuri agricole situate în extravilan, şi ar fi impus adoptarea legii criticate ca lege cu caracter organic, nu ca lege cu caracter ordinar”.
Pe 20 iunie, parlamentari ai USR şi partidului Forţa Dreptei au sesizat Curtea Constituţională în privinţa neconstituţionalităţii acestei legi care aduce modificări Codului civil referitoare la regimul arendei, reglementări care, susţin cele două partide, afectează dreptul de proprietate privată.
„Legea are ca obiect de reglementare modificarea unor dispoziţii ale Legii nr. 287/2009 privind Codul civil referitoare la contractul de arendă, iar, potrivit expunerii de motive, propunerea legislativă a fost iniţiată pentru a răspunde unor dificultăţi apărute în aplicarea dispoziţiilor ce vizează arendarea terenurilor agricole, «dificultăţi ce afectează atât arendatorul, cât şi arendaşul». Modificările aduse de legea criticată vizează instituirea unui termen minim de 7 ani pentru arendare, eliminarea trimiterii la nulitatea absolută în cazul subarendării totale sau parţiale, introducerea unei excepţii pentru a se evita calificarea schimbului de terenuri drept subarendare, introducerea unor cazuri de încetare sau de menţinere a contractelor de arendă, respectiv reglementarea efectelor noii legi asupra contractelor aflate în derulare”, precizează preşedintele Iohannis, în sesizarea formulată la CCR, conform comunicatului de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Şeful statului mai spune că legea criticată conţine o serie de dispoziţii prin care sunt făcute intervenţii în domeniul legii organice, întrucât obiectul său de reglementare priveşte regimul general al proprietăţii şi al moştenirii.
„Astfel, soluţiile legislative propuse vizează în mod direct exercitarea dreptului de proprietate - prin intervenţii asupra dreptului de dispoziţie, ca atribut al dreptului de proprietate, inclusiv în ceea ce priveşte moştenitorii, dar şi restrângerea sferei libertăţii contractuale a proprietarilor de terenuri agricole în situaţia arendării acestora”, mai indică sursa citată.
Actul normativ prevede că un contract de arendă ca tip de locaţiune ce are ca obiect un teren agricol va fi încheiat în mod obligatoriu, potrivit noii soluţii legislative, pe o perioadă mai mare de 3 ani, respectiv de minimum 7 ani.
Sursa menţionată mai arată că durata minimă a termenului instituită de legiuitor determină considerarea contractului de arendă, prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare nemodificate de legea criticată, drept un act de dispoziţie, expresie a dreptului proprietarului de a dispune material şi juridic de terenul său.
„Considerăm că acest efect al legii criticate are implicaţii semnificative asupra regimului juridic general al dreptului de proprietate privată şi asupra unei vaste categorii de terenuri din România, respectiv terenuri agricole situate în extravilan, şi ar fi impus adoptarea legii criticate ca lege cu caracter organic, nu ca lege cu caracter ordinar”, argumentează preşedintele Iohannis.
„În cazul de faţă, legea instituie limitări pentru arendarea tuturor bunurilor agricole, dar şi noi reguli privind încetarea sau menţinerea contractelor de arendare, precum şi limitări în privinţa vânzării terenurilor, prin intervenţia asupra art. 1850 din Codul civil. Prin dimensiunea cantitativă a bunurilor agricole vizate de modificările din legea criticată şi dat fiind că acestea reprezintă o parte importantă a fondului funciar din România, regulile ce configurează regimul lor juridic de înstrăinare se circumscriu şi influenţează regimul juridic general al proprietăţii, reglementat prin lege organică (Decizia CCR nr. 433/2022, par. 45)”, conform sesizării formulate la CCR.
De asemenea, preşedintele Iohnannis susţine că „dintr-o altă perspectivă, obligaţia cumpărătorului de a menţine contractul de arendare până la împlinirea termenului pentru care acesta a fost încheiat, afectează nu doar dreptul de proprietate, ci libertatea economică a arendatorului. Obligaţia instituită în sarcina cumpărătorului până la împlinirea termenului contractual, cu respectarea termenului minim de 7 ani impus de lege, încalcă şi libertatea economică, prin limitarea posibilităţilor economice de circulaţie a terenurilor agricole, limitarea sferei cumpărătorilor interesaţi şi, implicit, favorizarea arendaşilor, contrar principiilor economiei de piaţă”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
