Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA, a anunţat, luni, purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi. La aproximativ patru ore de la acest anunţ, Ministerul Justiţiei a comunicat că începe selecţia pentru ocuparea postului de procuror şef al DNA, după revocarea Laurei Codruţa Kovesi. Ministerul precizează că această procedură de selecţie se va încheia în 30 iulie. Procurorul Anca Jurma, şef al Serviciului de cooperare internaţională şi programe din Direcţia Naţională Anticorupţie şi fost consilier al Laurei Codruţa Kovesi, a fost delegată în funcţia de procuror şef al DNA, anunţă Parchetul General.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI Decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA a fost publicat în Monitorul Oficial
CITEȘTE ȘI Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ar urma să discute miercuri unde îşi va continua activitatea Laura Codruţa Kovesi

UPDATE - Procurorul Anca Jurma, fost consilier al lui Kovesi, delegat la conducerea DNA

ConformParchetului General, ca urmare a decretului prin care preşedintele Iohannis a dispus revocarea din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a Laurei Codruţa Kovesi, procurorul general Augustin Lazăr a emis ordinul de delegare în această funcţie a procurorului DNA Anca Jurma.

Anca Jurma a îndeplinit pe parcursul a două mandate atribuţiile de procuror şef al Serviciului de cooperare internaţională şi programe din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar ulterior a fost numită consilier al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

De asemenea, procurorul general Augustin Lazăr transmite "un mesaj de încredere privind continuarea cu fermitate a activităţii anticorupţie".

"Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Augustin Lazăr, transmite un mesaj de încredere privind continuarea cu fermitate a activităţii anticorupţie, care reprezintă o prioritate a Ministerului Public, în îndeplinirea rolului său constituţional. În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor", a adăugat Ministerul Public într-un comunicat de presă.

UPDATE - Ministerul Justiţiei anunţă începerea selecţiei pentru ocuparea postului de procuror şef al DNA

Ministerul Justiţiei a anunţat luni că organizează în perioada 9 - 30 iulie selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

"Ministerul Justiţiei organizează, în perioada  09 – 30.07.2018, la sediul său din Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, sectorul 5, cod 050741, selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie", este anunţul Ministerului Justiţiei.

Postul de procuror-şef al DNA a devenit vacant după ce decretul semnat de către preşedintele Klaus Iohannis a fost publicat în Monitorul Oficial.

Potrivit articolului 54 din Legea 303 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Preşedintele României poate refuza motivat numirea în aceste funcţii de conducere aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

Preşedintele Klaus Iohannis a revocat-o pe Laura Codruţa Kovesi de la conducerea DNA

În declaraţia făcută la Cotroceni în care a anunţat revocarea şefei DNA, purtătorul de cuvânt al preşedintelui a spus că preşedintele Klaus Iohannis subliniază că România este şi trebuie să rămână un stat de drept, iar statul de drept se manifestă zi de zi, prin decizia fiecărui cetăţean de a respecta Constituţia şi legile ţării.

Dobovolschi a citat din decizia Curţii Constituţionale în care se precizează că preşedintele urmează să semneze decretul de revocare a şefei DNA.

Prezentăm integral declaraţia purtătorului de cuvânt al preşedintelui Iohannis:

”Bună ziua!

Vă mulţumesc pentru participarea la această declaraţie de presă.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că România nu poate face paşi înapoi de la statutul de ţară în care domneşte legea şi în care supremaţia Constituţiei este respectată. În România, lupta împotriva corupţiei nu trebuie să fie diminuată ori blocată în niciun fel. Dimpotrivă, trebuie să continue. Niciuna dintre instituţiile implicate în lupta împotriva corupţiei  nu trebuie să fie supusă presiunilor sau încercărilor de decredibilizare.

Preşedintele Klaus Iohannis subliniază că România este şi trebuie să rămână un stat de drept. Statul de drept, ca şi democraţia autentică, se manifestă zi de zi, prin decizia şi alegerea fiecărui cetăţean de a respecta, mai presus de orice, Constituţia şi legile acestei ţări. O abatere de la acest principiu ar însemna, de fapt, o lovitură şi o diminuare a statului de drept.

Într-un stat de drept, hotărârile Curţii Constituţionale trebuie, toate, respectate. Tocmai de aceea, judecătorilor constituţionali le revine responsabilitatea uriaşă ca, în asigurarea supremaţiei Constituţiei, să nu se îndepărteze de la spiritul acesteia, care se fundamentează pe tradiţiile democratice ale poporului român şi pe idealurile Revoluţiei din Decembrie 1989.

Însă, hotărârile Curţii Constituţionale trebuie respectate şi aplicate nu numai de către Preşedintele României, ci şi de majoritatea politică, o majoritate care decide modificări legislative cu impact major asupra statului de drept.

Prin Decizia nr. 358/2018 Curtea Constituţională a decis, şi citez aici: Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat constat, că respectă Constituţia şi legile ţării şi a acţionat permanent în acest sens. Prin urmare, în executarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis,  a semnat, astăzi, decretul de revocare  a doamnei Laura Codruţa Kövesi din funcţia de  procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, subliniază că lupta împotriva corupţiei nu trebuie, în niciun caz, abandonată sau încetinită. Corupţia afectează viaţa fiecărui cetăţean şi dezvoltarea României. Banul public nu poate fi folosit în interes personal sau de grup, iar deturnarea resurselor publice şi blocarea luptei anticorupţie se traduce prin lipsa de spitale, şcoli, autostrăzi, administraţie publică eficientă.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, atrage atenţia că, indiferent de numele procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, această instituţie are obligaţia să-şi continue activitatea în mod profesionist, la cel mai înalt nivel de performanţă.

Vă mulţumesc foarte mult”.

Laura Codruţa Kovesi a fost procuror general al României, în perioada 2006-2012 şi se află la conducerea DNA din mai 2013, iar mandatul său urma să se încheie în anul 2019.

 
Laura Codruţa Kovesi s-a născut la 15 mai 1973, în Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. A studiat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca (1991-1995). A urmat studii aprofundate în specializarea "Drept Judiciar", profilul "Ştiinţe Juridice" la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu (1996-1997).

În 2012, a obţinut titlul de doctor în drept, ca urmare a susţinerii tezei de doctorat cu titlul "Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal". În anul 2016, ea a fost acuzată de plagiat în lucrarea de doctorat. Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis că aceasta nu a plagiat, deşi Comisia de lucru a notat în raportul ce a fost însuşit de Consiliul General al CNATDCU că teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi prezintă preluarea unor pasaje din documente fără a le cita conform normei academice, dar acestea reprezintă circa 20 de pagini din 444, ceea ce înseamnă aproape 4% din teză.

A lucrat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu (1995-1999) şi procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu (1999 - 2000). A fost procuror-şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu (2000 - 2002), procuror-şef al Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu (2002 - 2004), procuror-şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu (2004 - 2004), apoi procuror (2004 - 2006) şi procuror-şef (2006) la Biroul Teritorial Sibiu - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

În octombrie 2006, a fost numită de către preşedintele Traian Băsescu în funcţia de Procuror General al României, funcţie pe care a deţinut-o timp de şase ani.

Apoi, pentru o perioadă de şapte luni, Laura Codruţa Kovesi a fost înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie.

În aprilie 2013, premierul de atunci Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, a transmis Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, spre avizare, propunerea de numire a Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Laura Codruţa Kovesi a fost audiată, la 9 mai 2013, de membrii CSM, aceştia dând aviz pozitiv propunerii de numire a acesteia în funcţia de conducere pentru DNA. Începând cu 15 mai 2013, este procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În mai 2016, preşedintele Klaus Iohannis a reînvestit-o pe Kovesi la conducerea DNA.

În 22 februarie 2018, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat declanşarea procedurilor de revocare din funcţia de procuror şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de "categorii de acte şi fapte" din perioada februarie 2017 - februarie 2018, pe care Toader i le impută şefei DNA.

Ministrul Justiţiei a arătat că într-un singur an au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional, iar "CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA”. El a susţinut că în cazul anchetei declanşate după adoptarea OUG 13 DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are, respectiv de a aprecia oportunitatea emiterii unui act normativ, şi că prin declanşarea unei ample anchete penale, care s-a concretizat în descinderi la Ministerul Justiţiei, ridicare de acte, s-a creat o stare de tensiune şi de presiune psihică, iar Guvernul a fost blocat în activitatea de legiutor. Toader a mai susţinut că şefa DNA a continuat să încalce Constituţia prin anchetarea hotărârilor de Guvern în cazul Belina.

De asemenea, Tudorel Toader i-a mai imputat, printre altele, Laurei Codruţa Kovesi: împiedicarea aflării adevărului şi lămuririi unor aspecte de interes public, prin refuzul de a se prezenta la audierile comisiilor parlamentare de anchetă, contestarea actelor şi autorităţii Curţii Constituţionale, implicarea în anchetele altor procurori, comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar, contrar obligaţiilor de rezervă şi deontologice impuse magistraţilor, prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic, încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ, creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor DNA şi raportări eronate, tergiversarea soluţionării unor cauze, invocând dosarul Microsoft, neimplicarea în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori, falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori de la DNA Ploieşti.

În 16 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs propunerii ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA, spunând că motivele de revocare prezentate de ministrul Justiţiei nu au fost de natură să îl convingă.

Decizia preşedintelui a fost contestată la CCR de către Guvern.

În 19 mai, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, în faţa judecătorilor Curţii Constituţionale, că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe Laura Codruţa Kovesi este unul exclusiv politic, care a dus la acest conflict de natură constituţională între cele două instituţii.

În 30 mai, Curtea Constituţională a admis sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis şi între Guvern şi preşedinte, ca urmare a respingerii de către şeful statului a cererii de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi. CCR arată că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spune că decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. Toader mai susţine că şeful statului nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul Justiţiei.

Decizia Curţii Constituţionale, care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedinte, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, şi a stabilit că preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, a fost publicată în 7 iunie în Monitorul Oficial.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.