Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, răspunde criticilor celor care îl acuză că vrea să transforme instituţia într-un instrument de control politic, el argumentând că, din punct de vedere legal, AEP are dreptul de a promova proiecte de lege şi a le trimite către Guvern în vederea intrării acestora în circuitul de aprobare. AdrianŢuţuianu mai susţine că reforma AEP pe care a anunţat-o este „validată” de Parlament din momentul în care Legislativul l-a învestit la conducerea instituţiei.
„Reformele pe care le-am anunţat în ultimile 11 luni de zile sunt anunţate şi validate, într-un fel, de Parlament prin votul de învestitură. Vă spun ce scriam atunci (la momentul la care a preluat funcţia de şef al AEP – n.r.). Vreau un nou cod electoral, modificarea legislaţiei privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, un nou Regulament de organizare şi funcţionare, digitalizarea instituţiei, deci lucruri despre care am vorbit permanent în ultimile 11 luni. În al doilea rând, eu mi-am propus să fiu foarte transparent. Cred că niciodată n-a organizat AEP-ul 6-7 conferinţe de presă în 11 luni de zile”, a afirmat Adrian Ţuţuianu într-o emisiune difuzată sâmbătă de Digi 24.
Preşedintele AEP susţine că instituţia are dreptul legal de a promova proiecte de lege şi a le trimite către Guvern în vederea intrării acestora în circuitul de aprobare.
„Legat de legea partidelor politice. Prima critică, că AEP-ul n-ar fi îndrituit să promoveze un asemenea proiect, este falsă, pentru că Autoritatea Electorală Permanentă are atributul de a promova proiecte de lege pe care le trimite Guvernului, în vederea însuşirii lor şi promovării ca iniţiative legislative, tot ceea ce ţine de sistemul electoral. Or, partidele politice sunt partea sistemului electoral. Adăugăm şi faptul că avem atributul legal de a controla finanţarea activităţii acestor partide şi campanile electorale, şi adăugăm şi o chestiune de practică: am verificat în ultimii 9 ani de zile, au fost cel puţin 15 iniţiative legislative care privesc partidele politice; pentru fiecare dintre ele, fie Guvernul, fie Camera Deputaţilor, fie Senatul, ne-au cerut puncte de vedere”, spune Ţuţuianu.
În ceea ce priveşte propunerea ca partidele politice să fie înregistrate la Autoritatea Electorală Permanentă, Ţuţuianu a explicat că a realizat „un amplu proces de documentare” şi analizat prevederi existente la nivelul unor instituţii internaţionale şi a constatat că sunt trei sisteme de înregistrare a partidelor politice, unul prin hotărâre judecătorească, al doilea sistem prevede înregistrarea partidelor politice la un minister, iar al treilea sistem este cel pe care el îl susţine, şi anume înregistrarea partidelor politice la AEP; metodă despre care Ţuţiianu spune că se pratică în „democraţiile consolidate”.
„Nu există niciun fel de temere din această perspectivă, pentru că procedura pe care o propunem este una transparentă. Orice persoană poate să ia cunoştinţă despre cererea de înregistrare a unui partid politic, orice persoană interesată poate să facă o cerere de intervenţie în cauză. Procedura se desfăşoară cu celeritate în maxim 30 de zile, completuri specializate din 5 membri, am spus noi, în proiectul de lege. (...) Am spus că soluţia trebuie dată în 30 de zile. Mai departe, persoana nemulţumită sau persoanele care contestă înfiinţarea unui partid au dreptul la contestaţie depusă în 5 zile. AEP-ul are obligaţia să transmită instanţei competente, respectiv Curtea de Apel Bucureşti, dosarul cauzei şi Curtea de Apel are un termen de 15 zile pentru soluţionare. Practic, activitatea administrativ-jurisdicţională a Autorităţii Electorale Permanente se află sub control judiciar şi anunec instanţie de primă mărime, Curtea de Apel din Bucureşti”, a argumentat Ţuţuianu.
În ceea ce priveşte faptul că partidele politice nou înscrise trebuie să treacă de filtrul unei instituţii al cărei şef este numit pe criterii politice, Ţuţuianun spune că „independenţa unei persoane trebuie judecată ceva mai complex”.
„Iar eu cred că am dovedit în activitatea mea profesională că am competenţele necesare pentru a aborda, într-o manieră imparţială, echilibrată, transparentă şi legală”, mai spune preşedintele AEP.,care mai susţine că „în toată lumea, să ştiţi că numirea conducerii autorităţilor electorale permanente se face pe o procedură similară cu cea din România”.
