Victor Ponta a afirmat, pe Facebook, că ancheta DNA privind ştergerea datoriei Rompetrol nu-l are pe el ca miză, scopul real fiind blocarea unei investiţii chineze în România de 2 miliarde de dolari, în urma cumpărării KazMunayGas de către compania chineză CEFC.
Victor Ponta afirmă că subiectul ştergerii datoriei Rompetrol către statul român este ”o ciorbă reîncălzită”, cu lucruri inventate.
”Sunt eu atât de important ca să inventezi lucruri care evident sunt complet idioate - cum ar fi că noi am şters vreo datorie deşi scrie clar şi în lege şi în HG că e vorba de vânzarea de acţiuni ale statului; sau că eu negociam în Turcia în 2015 după operaţie memorandumul semnat în 2013; sau că Guvernul Ponta a şters datoriile care nu mai există din 2010 - motiv pentru care DIICOT a şi inculpat nişte foşti miniştri? Cel mai comic e cu «Ranch-ul» lui Erdogan la care am fost eu, de parcă era vorba de George Bush Jr., iar Turcia şi Texas (sau Ankara şi Astana) sunt acelaşi lucru)!”, a scris Ponta pe Facebook.
Fostul prim-ministru susţine că scandalul creat are ca scop blocarea uni investiţii chineze în sectorul energetic din România. ”Nu - de data asta miza nu sunt eu, ci faptul că CEFC (cea mai mare companie privată din China cu investiţii de zeci de miliarde în toată lumea) a vrut să cumpere KazMunayGas (inclusiv Rompetrol) şi să investească în amărâta noastra de Românica peste 2 miliarde făcând aici un hub energetic regional!”, susţine Ponta.
”Securitatea (prin Propaganda lor descoperită) nu vrea să se facă în ţara noastră alte investitii decât cele controlate total de ei! Deci e vorba despre bani şi politică! Iar de pierdut o să piardă iar... România!”, a adăugat fostul premier.
Fostul premier Victor Ponta este vizat de o anchetă a DNA în legătură cu modul în care, printr-o hotărâre de guvern pe care a semnat-o, compania kazahă KazMunayGas a scăpat de plata a 600 de milioane de dolari, datoria istorică a Rompetrol, scrie EurActiv.ro.
Conform unor surse guvernamentale citate de EurActiv.ro, procurorii DNA au ridicat documentele privind memorandumul de înţelegere cu KazMunayGas.
Dosarul a fost deschis în 2015, când procurorii au început urmărirea penală in rem pentru trafic de influenţă şi luare de mită, iar surse judiciare au declarat pentru EurActiv.ro că Victor Ponta este printre cei vizaţi în dosar. Ponta a semnat, în ianuarie 2014, o hotărâre de guvern prin care a fost adoptat memorandumul de înţelegere cu kazahii care au cumpărat Rompetrol, după ce Curtea Constituţională s-a opus validării prin lege a acestui memorandum, de fapt un contract comercial de stat. Aceleaşi surse guvernamentale susţin că multe dintre pretenţiile kazahilor se regăsesc în memorandum, de-aici plecând, de fapt, ancheta procurorilor.
Chiar vicepreşedintele KazMunayGas, Azamat Zhangulov, a afirmat în mai 2016 că există posibilitatea ca procurorii să investigheze acest memorandum.
“Există această posibilitate ca ei (n.red.- procurorii) să investigheze situaţia. Însă, în perioada în care a fost semnat memorandumul era o conducere, iar acum este alta. Înţelegerea era cu statul roman, s-au schimbat câţiva miniştri, dar nu a existat nicio premisă că aceste înţelegeri au fost frauduloase. Ne-am exprimat intenţia de a plăti 200 de milioane de euro, cu condiţia de a constitui fondul de investitii (...) Schimbările de miniştri nu au ajutat acest lucru”, a declarat atunci Azamat Zhangulov.
Procurorii consideră suspecte vizitele dese ale lui Ponta în Turcia după semnarea memorandumului cu KazMunayGaz, dar şi faptul că fostul premier folosea, în timpul acestor vizite, o cartelă telefonică turcească pentru convorbiri private, iar DNA încearcă practic să stabilească dacă termenii memorandumului au fost negociaţi în străinătate.
Sursele judiciare citate afirmă că, într-una dintre vizitele făcute de Ponta în Turcia în contextul unei operaţii la genunchi, acesta ar fi fost invitat de preşedintele Turciei, Recep Tayyp Erdogan, la una din vilele sale.
Potrivit aceloraşi surse, în acest dosar DNA a solicitat ajutorul mai multor state pentru a verifica mişcările unor sume de bani ale unor terţi care ar fi jucat rolul de intermediari între KazMunayGaz şi oficiali ai statului roman, iar procurorii DNA au făcut mai multe cereri pentru comisii rogatorii în acest sens.
În anul 2000, grupul Rompetrol, condus de Dinu Patriciu, a cumpărat rafinăria Petromidia cu 50 de milioane de dolari, după ce privatizarea către compania turcească Akmaya a eşuat. Rompetrol s-a angajat în schimb că va plăti datoria istorică de aproximativ 600 de milioane de dolari.
Trei ani mai târziu, în octombrie 2003, Guvernul Năstase a transformat restanţele bugetare ale Rompetrol, în valoare de 603 milioane de dolari, în obligaţiuni cu maturitate de şapte ani.
În 2007, Dinu Patriciu a vândut Rompetrol companiei de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz, pentru o sumă ce este şi astăzi o enigmă: între 1,6 miliarde şi trei miliarde de dolari.
În 2010, obligaţiunile statului au ajuns la maturitate, iar Rompetrol nu răscumpărase datoriile decât într-o mică măsură. Astfel, statul a redevenit acţionar.
Pe 15 februarie 2013, Guvernul USL Ponta II a încheiat memorandumul cu grupul kazah KazMunayGaz. Acesta prevedea că statul roman accepta o plată de 200 de milioane de dolari contra unui pachet de 26 la sută din acţiunile statului. Restul de 400 de milioane de dolari urma să fie inclus într-un presupus fond mutual de investiţii de un milliard de euro.
Trei luni mai târziu, în mai 2013, Guvernul Ponta a încercat să legitimeze acest contract de stat prin lege adoptată de majoritatea USL din Parlament. Preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a atacat legea la Curtea Constituţională, care a decis că adoptarea memorandumului prin lege nu respectă Constituţia.
În aceste condiţii, guvernul condus de Victor Ponta s-a văzut nevoit să adopte memorandumul prin hotărâre de guvern, iar legalitatea acestui act este astăzi cercetată de procurorii anticorupţie.
Hotărârea de guvern a fost adoptată pe 22 ianuarie 2014.
În primăvara anului trecut, datoria kazahilor nu era plătită. Nici cele 200 de milioane de dolari către stat, nici fondul de investiţii de 400 de milioane de dolari. În plus, kazahii de la KazMunayGaz au depus o cerere de intrare în insolvenţă, cerere respinsă, însă, de Tribunalul Bucureşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
