Premierul Nicolae Ciucă a declarat, joi, după vizita la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice, Râmnicu Vâlcea, că există o neconcordanţă, o nealiniere între ceea ce se desfăşoară în cadrul instituţional, în cadrul institutelor de cercetare şi ceea ce se desfăşoară în activitatea practică economică şi în mod deosebit, în mediul privat, astfel că avem nevoie de aici înainte să realizăm această conexiune între cercetarea instituţională şi cercetarea care se desfăşoară în mediul privat şi în mod deosebit partea de punere în producţie.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Sunt foarte onorat şi bucuros că am avut posibilitatea să vizitez institutul dumneavoastră de cercetare, am avut posibilitatea să discutăm şi să întâlnesc elita cercetării româneşti. Am aprobat ieri, în şedinţa de guvern, Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2022-2027 şi am ţinut să vin şi să văd la faţa locului şi să discut cu personalul care lucrează de foarte mulţi ani şi are o experienţă consistentă în domeniul cercetării modul în care văd aplicabilitatea acestei strategii şi, în mod deosebit, partea de elaborare şi de conţinut a planului naţional de implementare a strategiei de cercetare şi inovare”, a spus premierul.

Şeful Executivului a arătat că este foarte important pentru noi toţi să conştientizăm că, dacă investim în cercetare, investim în dezvoltare.

”nvestim în tot ceea ce înseamnă efortul nostru al tuturor pentru a ne înscrie în această direcţie de dezvoltare, modernizare, consolidare economică şi în toate abordările noastre discutăm despre o economie sustenabilă. O economie sustenabilă, aşa cum am înţeles eu, nu se poate face fără o cercetare sustenabilă. Cercetarea trebuie să fie finanţată şi să fie asigurată cu resurse de toate tipurile, mai ales cu resursă umană”, a afirmat el.

Nicolae Ciucă a mai spus că a discutat elementele principale care, până în acest moment, au constituit şi constituie, desigur în continuare, preocupările conducerii institutului şi ale cercetătorilor din cadrul acestui institut.

”Sunt elemente pe care noi le-am prevăzut în strategie. De exemplu, partea aceea prin care odată obţinut un produs, odată realizată o invenţie sau o inovare, să poată să fie implementată în practică, să treacă la produs de serie. Toate aceste chestiuni spuneam că le-am prevăzut în strategie pentru că din discuţiile pe care le-am avut cu Ministerul Cercetării Inovării şi Digitalizării a reieşit foarte clar că există o neconcordanţă, o nealiniere între ceea ce se desfăşoară în cadrul instituţional, în cadrul institutelor de cercetare şi ceea ce se desfăşoară în activitatea practică economică şi în mod deosebit, în mediul privat. Ca atare, am înţeles foarte bine că avem nevoie de aici înainte să realizăm această conexiune între cercetarea instituţională şi cercetarea care se desfăşoară în mediul privat şi în mod deosebit partea de punere în producţie, pentru că de fiecare dată, atunci când analizăm, constatăm că nu avem produse cu valoare adăugată mare. Valoarea adăugată mare se poate realiza prin implementarea în practică a cercetării şi inovării din institutele noastre de cercetare”, a declarat şeful Executivului.

Premierul a mai spus că a discutat, de asemenea, aspectele care ţin de partea aceasta de coordonare, existând la nivelul guvernului un comitet interministerial, comitet care trebuie să coaguleze toate elementele, toate instituţiile care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu: mediul academic şi mediul antreprenorial.

”Este nevoie din ce în ce mai abitir ca partea antreprenorială să fie inclusă în toate aceste soluţii, pentru care noi ne străduim să le aducem cât mai repede pe masa deciziilor. Am vorbit de mediul antreprenorial, pentru că deja există în momentul de faţă un apel de proiecte prin care se vor asigura 150 de milioane de euro din PNRR, astfel încât să existe o dezvoltare în ceea ce înseamnă capacităţile de cercetare-inovare şi producere a hidrogenului verde şi corelez producerea de hidrogen de ceea ce am văzut în secţia de hidrogen a institutului. Este absolut impresionant ceea ce se realizează aici, este absolut impresionant faptul că s-a reuşit deja producerea mai multor prototipuri de vehicule care funcţionează pe bază de hidrogen şi sunt absolut dedicat să putem să continuăm sprijinul, astfel încât ceea ce s-a realizat până acum să poată să se dezvolte şi să poată să intre în producţie de serie. Domnul director ne spunea că deja în această toamnă există o primă activitate prin care un producător de autovehicule intenţionează să intre în colaborare, să discute şi să identifice modalitatea în care îşi vor pune în valoare produsele pe care le-au realizat până în acest moment. Şi, pentru că hidrogenul este folosit într-un ansamblu hibrid, am văzut că el alimentează pilele electrice, am putut să văd că aici există o secţie de dezvoltare baterii şi acumulatori”, a explicat premierul.

Ciucă a mai afirmat că ”este absolut impresionant să fie prezentată toată activitatea laboratorului de către o tânără care conduce un colectiv foarte tânăr”.

”Am putut să remarc entuziasmul cu care vorbesc despre ceea ce fac în interiorul laboratorului, despre produsele pe care le realizează şi, în mod deosebit, despre competitivitatea şi calitatea produselor pe care le realizează. Ca atare, pot spune că avem deja paşi importanţi care s-au făcut în cercetarea în domeniul hidrogenului şi al bateriilor. Avem paşi importanţi care s-au făcut pentru realizarea unui prototip de autovehicul, care să funcţioneze pe bază de hidrogen. Doresc să subliniez faptul că este datoria noastră ca de aici înainte să îi sprijinim să poată să îşi ducă proiectele la capăt, să poată să îşi ducă visul la bun sfârşit. Am spus visul, pentru că am înţeles de la domnul director, de la toţi membrii institutului cu care am discutat astăzi, că institutul are o istorie foarte consistentă. institutul a fost implicat încă de la început în tot ceea ce a însemnat proiectul de energie nucleară în România” a spus premierul, adăugând că Institutul a fost cel care a pus bazele realizării apei grele şi, totodată, astăzi a reuşit să rămână în proiect şi să se ocupe de ceea ce va însemna "Instalaţia de detritiere" care urmează să funcţioneze la Centrala de la Cernavodă.

”Iată, sunt elemente, sunt realizări care pe noi ne obligă şi, desigur, aşa cum am discutat astăzi, este foarte important ca, dincolo de ceea ce înseamnă relevanţa conţinutului strategiei în Planul Naţional de Cercetare şi Inovare, să avem resursele necesare pentru a putea să asigurăm coerenţa punerii în aplicare a strategiei. În încheiere, pentru că am vorbit de resurse, cea mai importantă resursă, aşa cum am menţionat, este resursa umană. Am menţionat şi ne-am bucurat cu toţii, încă de săptămâna trecută, că loturile de olimpici români la matematică, fizică, geografie şi chimie au reuşit să obţină rezultate remarcabile, clasându-se în primele primele trei locuri/ cinci locuri la concursurile internaţionale, situându-se chiar primul loc în Europa. Deci, există foarte multă speranţă şi ne spunea domnul director că în cercetare nu pot să lucreze decât cei care reuşesc să atingă nivelul de excelenţă. Şi sunt convins că, pornind de la acest fundament, pornind de la faptul că, iată, avem tineri care au reuşit să atingă nivelul de excelenţă cu certitudine, institutele dumneavoastră de cercetare devin cât se poate atractive, iar dumneavoastră model pentru tot ceea ce reprezintă viitorul lor profesional”, a mai declarat Ciucă.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.