Curtea Constituţională arată în motivarea la decizia de admitere sesizării preşedintelui Klaus Iohannis privind legea care interzice referirea la identitatea de gen în şcoli că prevederile actului normativ creează un cadrul legislativ confuz pentru că obligă o persoană să respecte legislaţia care promovează identitatea de gen, însă, simultan, în şcoli e obligată să susţină opusul.
Motivarea completă a CCR poate fi accesată AICI.
„Legislaţia României interzice discriminarea pe criterii de orientare sexuală, cuprinde soluţii legislative pentru situaţii vizând schimbarea de sex, distincţia între noţiunile de «sex» şi «gen», aşadar, dispoziţii clare şi în concordanţă cu obligaţiile asumate de România ca parte semnatară a unor tratate internaţionale referitoare la domeniul materiei «identităţii de gen». Tot astfel, sistemul normativ intern este racordat, prin intermediul art.20 din Constituţie, cadrului normativ internaţional în materia drepturilor omului şi interpretării evolutive date de instanţe internaţionale precum CEDO, consacrând prioritatea celor mai înalte standarde privind drepturile funadmentale. Prin intermediul art.148 din Constituţie, normele europene obligatorii au prioritate în situaţia în care sunt contrare celor interne. În acest context, interzicerea prin lege a exprimării şi cunoaşterii în unităţile de învăţământ a problematicii identităţii de gen altfel decât ca identitate între gen şi sexul biologic echivalează cu promovarea unor soluţii normative ce se exclud reciproc, fiind de natură să creeze un cadru normativ confuz şi contradictoriu, contrar cerinţelor de calitate a legii impuse de art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie”, arată CCR, în motivarea deciziei.
Magistraţii Curţii mai argumentează că stabilirea unor soluţii juridice diferite pentru aceeaşi situaţie normativă reprezintă o contradicţie de concepţie a legiuitorului, care nu poate fi acceptată, întrucât generează o lipsă de coerenţă, claritate şi previzibilitate a normei legale, punând destinatarii legii în imposibilitatea de a-şi adapta conduita.
„S-ar deduce, din coroborarea normelor incidente în materie, că un elev/student/cadru didactic/o persoană trebuie să respecte întocmai legislaţia care promovează identitatea de gen distinct de sexul ca dat biologic şi să nu săvârşească vreun act de discriminare pentru că este pasibil de sancţiuni, dar, în acelaşi timp, în spaţiile de învăţământ să susţină contrariul acestei legislaţii pentru că - din nou - este pasibil de a fi sancţionat, de această dată însă pentru că nu este de acord cu stereotipiile de gen, adică nu este de acord cu discriminarea în sens larg”, mai arată Curtea în motivare.
Judecătorii CCR susţin că obligaţia de a respecta actul normativ impus de art.1 alin.(5) din Constituţie dobândeşte un caracter derizoriu, deoarece o persoană s-ar afla în imposibilitatea de a îl respecta.
„Aceasta în condiţiile în care, potrivit altor reglementări în vigoare, statul nu discriminează persoanele cu altă orientare sexuală, recunoaşte administrativ schimbarea de sex, distinge între sex şi gen şi respectă obligaţiile impuse de CEDO în materia egalităţii şi nediscriminării cu multitudinea sa de faţete. O asemenea soluţie normativă apare contrară logicii juridice şi lipsită de orice motivare rezonabilă”, completează sursa citată.
CCR a admis pe 16 decembrie 2020, cu majoritate de voturi, sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis privind legea care interzice referirea la identitatea de gen în şcoli, a transmis instituţia, într-un anunţ de presă. Astfel, legea este neconstituţională şi se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale.
Actul normativ, în forma transmisă la promulgare, modifică şi completează articolul 7 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în sensul interzicerii în unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în unităţile care oferă educaţie extraşcolară, a activităţilor „în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identităţii de gen, înţeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic şi că cele două nu sunt întotdeauna aceleaşi”.
Pe 16 iunie 2020, Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind modificarea Legii educaţiei. Iniţiativa legislativă aparţine fostului senator PMP Vasile-Cristian Lungu şi fostului deputat PMP Marius Paşcan. Proiectul a fost trimis la promulgare pe 22 iunie 2020, însă şeful statului l-a atacat la CCR pe 10 iulie 2020.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
