Parlamentarii au intrat în vacanţă până la 1 septembrie, dar au lăsat în urma lor sute de proiecte fie la comisiile de specialitate, fie pe ordinea de zi, printre acestea fiind multe importante sau controversate precum legea avocaţilor, cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis privind Legea de adoptare a OUG privind plagiatele, proiectul care va permite să se fumeze şi în spaţiile închise sau cel care scoate Ministerul Justiţiei şi pe şeful statului din procesul de numire a procurorilor şefi sau pensiile de serviciu în învăţământ.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Printre proiectele nesoluţionate în Parlament este cel care modifică Legea avocaturii şi care prevede ca avocaţii să fie informaţi imediat după ce se dispune interceptarea convorbirilor, iar documentele care vizează relaţia lor cu clienţii să nu poate fi ridicate de către procurori. Proiectul a rămas pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz, după ce a ajuns de mai multe ori pe ordinea de zi, însă a fost retrimisă de mai multe ori Comisiei juridice, unde deputaţii nu au făcut nicio modificare şi au retrimis-o plenului spre adoptare. 

După mai multe discuţii în spaţiul public referitor la această lege, înainte cu aproximativ o săptămână ca sesiunea parlamentară să se încheie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, anunţa că el a decis ca acest proiect de lege să nu mai fie votat în plenul Camerei Deputaţilor, pe motiv că este necesară o analiză mai serioasă.

”Eu am decis asta (n.r. - să nu se mai supună la vot proiectul) pentru că eu zic că trebuie o analiză mai serioasă pe acest subiect. Adică trebuie să ne uităm mai bine pe ea şi să vedem dacă e oportună sau nu şi dacă e bună în forma care a ieşit din comisie. Orice act normativ în domeniul ăsta trebuie să fie analizat foarte bine. Trebuie întrebate toate părţile interesate: societatea civilă, sistemul de justiţie, alţi specialişti pentru că este o lege care a născut foarte multe discuţii, foarte multe păreri pro şi contra şi eu zic că nu strică nimănui dacă mai aşteaptă. Măsurăm de mai multe ori şi, când tăiem, să fim siguri că tăiem bine”, a declarat Liviu Dragnea, în 22 iunie. 

Potrivit modificărilor aduse Legii 51/ 1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, procurorii nu au voie să ridice înscrisuri, să pună sub sechestru sau să dispună confiscarea comunicărilor scrise între client şi avocat şi nici a "suporturilor de sunet, imagine şi date" care aparţin avocaţilor.

Proiectul iniţial a fost modificat prima dată când a ajuns în dezbaterea Comisiei juridice, unul dintre amendamente, adoptat în pofida opoziţiei Ministerului Justiţiei, prevăzând că ”avocatul trebuie anunţat de judecător de îndată ce împotriva lui s-a dispus măsura interceptării”. 

Cu sau fără sancţiuni pentru plagiatori?

Un alt proiect care a rămas pe timpul verii la Camera Deputaţilor, de această dată la Comisia de învăţământ, este cererea preşedintelui Iohannis de reexaminare a Ordonanţei de Urgenţă 4/2016 privind retragerea titlului de doctor în caz de plagiat. Şi acest proiect de lege este unul controversat având în vedere că în forma adoptată de Parlament au fost scoase majoritatea sancţiunilor pentru cei care au plagiat lucrările de doctorat. 

În textul cererii de reexaminare, Iohannis avertizează că obiectivul Guvernului şi al Parlamentului în privinţa acestei OUG  "nu poate fi efectiv şi real" pentru că implică trecerea la criterii şi proceduri stabilite individual, de fiecare universitate în parte, "în detrimentul unui set de condiţii minimale, unitare, referitoare la procesul de susţinere a tezei de doctorat, la procedura de abilitare şi la procedura de analiză a eventualelor abateri de la normele de integritate".

Preşedintele apreciază că este nevoie de descentralizare în învăţământul universitar, însă acesta trebuie dublat de norme clare privind responsabilitatea acordării titlurilor universitare. "În lipsa certificării calităţii şcolilor doctorale existente în România, apreciem că această descentralizare simultană a deciziei privind acordarea şi retragerea titlurilor de doctor şi a procesului de abilitare nu conferă premise clare şi sigure pentru asigurarea performanţei şi recunoaşterii şcolilor doctorale la nivel naţional şi internaţional", subliniază şeful statului.

În acest moment cererea de reexaminare privind proiectul de lege de adoptare a OUG 4/2016 se află la Comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor. La ultima şedinţă a comisiei acest proiect nu a fost discutat după ce liberalii au anunţat că vor părăsi sala până când ministrul Educaţiei nu va fi prezent pentru a prezenta un punct de vedere. Fără deputaţii PNL, comisia a rămas fără cvorum, astfel încât şedinţa a fost suspendată, iar proiectul nediscutat. Camera Deputaţilor este primă cameră sesizată în acest caz. După ce va fi votat în plen, proiectul urmează să fie trimis spre dezbatere şi vot Senatului. Până atunci OUG îşi produce efectele în forma adoptată de Guvern.

Controversa privind fumatul, reluată în toamnă 

O altă lege controversată care a rămas pe masa deputaţilor este proiectul care va permite fumatul în spaţiile închise special amenajate. Potrivit proiectului adoptat de Senat, spaţiul public închis a fost redefinit ca "spaţiu încadrat de jur împrejur de pereţi". De asemenea, fumatul va fi permis şi în spitalele de psihiatrie, după ce managerii mai multor unităţi au reclamat că pacienţii devin agresivi atunci când nu pot fuma.

Plenul Senatului a votat mai multe amendamente aduse Legii privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Totodată, proiectul prevede că fumatul va fi permis în spaţii publice închise amenajate special, respectiv în "spaţii separate, complet izolate şi inscripţionate special pentru această destinaţie", precum şi pe terase amenajate în acest sens.

De asemenea, în noua formă legea redefineşte, la propunerea Comisiei juridice, spaţiul public închis, precizându-se în mod clar că acesta este "încadrat de pereţi de jur împrejur". Această sintagmă este adăugată şi în definiţia spaţiului închis de la locul de muncă.

Proiectul prevede că se poate fuma în celulele din penitenciare şi în spaţiile special amenajate destinate exclusiv pacienţilor din spitalele de psihiatrie. În continuare, fumatul este interzis în spaţiile publice închise, în spaţiile publice închise de la locul de muncă, în mijloacele de transport în comun şi în locurile de joacă pentru copii.

Excepţiilor de la lege, de exemplu celulele din penitenciarele de maximă siguranţă, li se adaugă, în noua formă a legii, "spaţiile special amenajate destinate exclusiv pacienţilor din spitalele de spihiatrie". Modificarea a fost adusă la solicitarea managerilor unităţilor de psihiatrie, care au reclamat că pacienţii devin agresivi atunci când nu pot fuma.

Proiectul a trecut de Senat şi urmează să intre, în septembrie, în dezbatere la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor, acesta fiind for decizional în acest caz. 

Un alt proiect de lege important care ar urma să fie votat în sesiunea din toamnă este cel de modificare a Statutului judecătorilor şi procurorilor, potrivit căruia se modifică procedurile de numire a procurorilor şefi şi a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iniţiat de preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu. Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, fără a exista vreo dezbatere. Proiectul urmează să intre în circuitul legislativ de la Senat, care este for decizional în acest caz. 

Potrivit proiectului de lege, preşedintele României şi ministrul Justiţiei sunt excluşi din procedurile de numire a procurorilor-şefi DNA, DIICOT şi procurorului general al României, dar şi a vicepreşedinţilor, aceştia fiind desemnaţi de către CSM.

”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată", prevede proiectul de lege.

Revocarea acestora se face tot de către CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.

Totodată, potrivit proiectului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii.

Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii se face de către ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instituţiei. Potrivit legisaţiei în vigoare, preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM.

Încă un set de pensii speciale

În prima şedinţă de plen de la Senat ar urma să supună la vot o propunere legislativă care prevede acordarea de pensii de serviciu pentru cadrele didactice din învăţământ, reprezentând 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, înainte de data pensionării.

Proiectul de lege are drept obiect de reglementare acordarea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, cu o vechime efectivă de cel puţin 30 de ani în învăţământ, la împlinirea vârstei de pensionare, a unei pensii de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, înainte de data pensionării.

Reprezentantul Guvernului a anunţat în plen că Executivul nu susţine propunerea legislativă, având în vedere că, în prezent, sistemul public de pensii funcţionează având ca principiu de bază cel al contributivităţii. Consiliul Legislativ a dat un punct de vedere pozitiv, în timp ce Consiliul Economic a avizat negativ proiectul de lege. Proiectul a trecut deja de Camera Deputaţilor, în luna aprilie, iar Senatul este Cameră decizională în cazul acestui proiect. 

Rămâne de văzut însă câte din aceste proiecte vor ajunge să fie dezbătute şi votate de parlamentari, având în vedere că sesiunea parlamentară începe la 1 septembrie, dar în jurul datei de 15 octombrie senatorii şi deputaţii ar putea intra din nou în vacanţă pentru campania electorală, în condiţiile în care, cel mai probabil, în luna noiembrie vor avea loc alegeri parlamentare.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.