Petre Lăzăroiu, judecător al Curţii Constituţionale, a declarat că interpretarea definiţiei abuzului în serviciu ca îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor săvârşită cu încălcarea legii pune judecătorii în situaţia să decidă cazurile în care îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu s-a făcut sau nu cu încălcarea legii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Petre Lăzăroiu a precizat că decizia Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu nu impune modificarea prevederilor actuale din Codul Penal. ”Nu s-a întâmplat absolut nimic, nu e afectat absolut nimic. Se judecă şi se constată de către judecător că actul a fost întocmit cu încălcarea legii sau dimpotrivă”, a spus Lăzăroiu.

Judecătorul a apreciat că decizia CCR reprezintă un ghid pentru judecători în cazul dosarelor de abuz în serviciu astfel încât să pedepsească doar cazurile în care abuzul în serviciu a fost săvârşit cu încălcarea legii, nu dintr-o eroare. ”Dacă un judecător dă o decizie proastă, sentinţa este casată, nu îl trimiţi pe magistrat în judecată”, a exemplificat Lăzăroiu.

El susţine că în cazurile în care procurorul acuză o persoană de abuz în serviciu, judecătorul trebuie să decidă dacă a o fost o încălcare a legii sau nu. ”Judecătorul trebuie să vadă dacă s-a încălcat legea, nu dacă procurorul apreciază că o persoană şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile”, a explicat Petre Lăzăroiu.

Întrebat ce se întâmplă cu persoanele care au fost deja condamnate pentru abuz în serviciu, Lăzăroiu a răspuns: ”Au calea revizuirii. Sigur, sunt multe, dar nu asta este problema. Problema este că trebuie să se facă lumină în ce priveşte sancţionarea oamenilor pentru abuz în serviciu”.

Curtea Constituţională a decis, miercuri, în unanimitate, că definiţia abuzului în serviciu este constituţională în măsura în care ”executarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu” din definiţia din Codul Penal înseamnă prin încălcarea legii, această decizie urmând să se aplice pe viitor, pentru dosarele care vor fi deschise şi nu pentru cele aflate deja în curs de soluţionare.

Judecătorii Curţii au decis că articolul din Codul Penal referitor la abuzul în serviciu este constituţional cu condiţia ca sintagma ”îndeplineşte în mod defectuos” din definirea abuzului să fie considerată echivalentă cu ”îndeplineşte cu încălcarea legii”.

Decizia judecătorilor constituţionali a fost de admitere parţială a sesizărilor privind abuzul în serviciu. Aceste sesizări contestau mai multe prevederi ale articolului în cauză, inclusiv definiţia funcţionarului public, definiţia faptei, definiţia îndeplinirii defectuoase a atribuţiilor de serviciu, definiţia pagubei şi a vătămării. Judecătorii au reţinut că toate aceste norme sunt constituţionale - în sensul că, pe de o parte, respectă prevederile Constituţiei, dar şi cele privind claritatea şi precizia legilor - cu excepţia normei privind îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu.

Judecătorii Curţii au venit cu o soluţie de admitere parţială, în sensul că textul Codului penal este constituţional doar în măsura în care "defectuos" înseamnă "prin încălcarea legii". Decizia nu modifică vreun aspect al articolului şi nu obligă la revizuirea legislaţiei, ci oferă o definiţie obligatorie pentru procurori şi judecători în tratarea infracţiunilor de abuz în serviciu, în sensul că aceştia vor trebui să lucreze cu această definiţie de fiecare dată.

Decizia nu este retroactivă - CCR fiind în măsură să dispună doar pentru viitor, iar toate dosarele în lucru în acest moment îşi vor urma cursul, iar dosarele deschise după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curţii vor fi judecate doar pe baza noii definiţii.

Parlamentul sau Guvernul vor putea interveni pentru a clarifica acest text, în sensul introducerii în lege a definiţiei exacte date de Curtea Constituţională, însă acest lucru nu este obligatoriu, având în vedere că decizia CCR constituie o interpretare pentru uzul instanţelor a unui text de lege altminteri constituţional.

Curtea Constituţională a judecat aceste excepţii de neconstituţionalitate pe 24 mai, însă a amânat luarea unei decizii. Una dintre aceste excepţii a fost invocată de fosta şefă a DIICOT Alina Bica.

Potrivit sesizărilor, noţiunea de "abuz în serviciu" este neclar definită în Codul penal, astfel încât este dificil de judecat care sunt elementele constitutive ale infracţiunii. Potrivit articolului 297 din Codul penal, "fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".

Înainte de primul termen al acestui dosar la Curtea Constituţională, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a avertizat că o decizie de neconstituţionalitate dată de judecători ar duce la închiderea a peste 800 de dosare aflate în ancheta procurorilor anticorupţie privind achiziţii publice ilegale cu fraude de milioane de euro.

"În acest moment noi avem în lucru 865 de dosare privind fraude în achiziţii publice şi, în general, în aceste dosare sunt infracţiuni de abuz în serviciu. Noi investigăm faptele care rămân în competenţă după deciziile Curţii Constituţionale. Cetăţenii trebuie să fie îngrijoraţi când avem peste 800 de dosare de achiziţii publice cu prejudicii de milioane de euro şi să nu avem posibilitatea de a le mai investiga”, a afirmat Laura Codruţa Kovesi.

Într-un interviu acordat agenţiei News.ro, Laura Codruţa Kovesi a precizat că DNA are în lucru 3.200 de dosare în care anchetează fapte privind abuzul în serviciu.

"Aş vrea să precizez încă de la început că nu este o miză pentru DNA, este o miză pentru ţară şi pentru cetăţenii României. Am să vă explic şi de ce: în acest moment, noi avem în investigare 3.200 de dosare, care au ca obiect investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Ce înseamnă acest lucru? 42% din activitatea DNA o reprezintă dosare care au ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu. Anul trecut, doar în dosarele în care noi am făcut rechizitorii pentru abuz în serviciu, prejudiciul cauzat statului a fost de 620 de milioane de euro", a spus Kovesi, adăugând că o decizie de neconstituţionalitate va face ca aceşti bani să nu mai poată fi recuperaţi.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.