Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, luni seară, la ceremonia de decorare a unor entităţi şi a unor supravieţuitori romi ai Holocaustului, că pericolul revenirii atitudinilor xenofobe şi antisemite este "mereu prezent". "Aceste evoluţii reprezintă un atac frontal la adresa statului de drept şi a principiilor democratice, tocmai de aceea contraofensiva trebuie să fie fermă şi în acord cu valorile europene", a spus el.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"La 75 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului, lumea întreagă condamnă această tragedie fără egal, onorând memoria celor care au devenit victimele Holocaustului. Acest proiect genocidal uriaş nu a fost doar despre evrei şi romi, ci despre noi toţi. Aşa cum bine l-a descris Yehuda Bauer, el a fost „o răzvrătire totală” împotriva civilizaţiei occidentale şi a conceptului de fiinţă umană. Într-o astfel de zi de mare însemnătate, am ales să decorez, în numele statului român, entităţi care au avut un rol determinant în ceea ce priveşte prezervarea memoriei Holocaustului, precum şi supravieţuitori ai celui mai cumplit episod din istoria umanităţii", a afirmat Klaus Iohannis, în discursul ţinut la ceremonia de decorare a unor entităţi şi a unor supravieţuitori romi ai Holocaustului, organizată la Palatul Cotroceni, cu prilejul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea complexului de la Auschwitz-Birkenau.

Potrivit şefului statului, doar prin cultivarea memoriei păstrăm vie drama evreilor şi romilor şi ne asumăm o istorie trasată cu linii îngroşate, un trecut dureros pe care nu îl ignorăm şi nici nu îl ocultăm, ci îl conştientizăm cu toată responsabilitatea".

"Mă înclin în faţa suferinţelor îndurate şi, prin decorarea dumneavoastră, onorez memoria tuturor victimelor Holocaustului, asigurându-vă, în acelaşi timp, că voi milita, cu aceeaşi hotărâre ca şi până acum, pentru prezervarea memoriei Holocaustului şi combaterea antisemitismului. (...) România a înţeles dimensiunea ororilor, şi-a asumat această pagină întunecată şi a făcut demersuri concrete în ceea ce priveşte recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educaţiei şi cercetării despre Holocaust, combaterea extremismului, antisemitismului şi intoleranţei, întărirea legislaţiei în domeniu. Un rol determinant în procesul de realizare a acestor progrese definitorii pentru statul român l-au avut entităţile decorate astăzi", a spus Iohannis.

El a menţionat că, în cei aproape 15 ani de activitate, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel”, instituţia de referinţă în ceea ce priveşte educaţia şi cercetarea despre Holocaust, a promovat cunoaşterea acestui genocid, a apărat memoria victimelor şi a contribuit la descurajarea incidentelor antisemite şi rasiste.

Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România s-a dedicat, în totalitate, promovării şi apărării intereselor, culturii şi tradiţiilor comunităţii evreieşti din România, încurajând respectul faţă de diversitate şi dialogul interreligios. Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord reprezintă un veritabil spaţiu de comemorare şi aducere-aminte. Datorită eforturilor nepreţuite ale acestei organizaţii, drama evreilor români de sub ocupaţia horthistă este, astăzi, mai bine-cunoscută publicului larg, a adăugat şeful statului.

"Suferinţele cumplite îndurate de comunitatea romilor din ţara noastră în lagărele din Transnistria sunt încă insuficient cunoscute şi evocate. Este timpul să aducem în atenţia publică Holocaustul romilor şi să-i onorăm pe cei care au supravieţuit şi care reprezintă, fiecare, o voce a umanităţii ridicată împotriva rasismului şi xenofobiei. Decorarea dumneavoastră, domnule Constantin Brăilă, doamnă Crăciun Florica, domnule Crăciun Traian, îmi doresc să reprezinte un puternic gest al condamnării de către statul român a tragediei pe care aţi trăit-o dumneavoastră şi comunitatea romilor din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial", a afirmat Iohannis.

El a menţionat că, în 1942, aproximativ 25.000 de romi au fost deportaţi în Transnistria, între care un număr mare de femei şi copii. 11.000 dintre cei deportaţi au murit, cei mai mulţi de foame, frig şi din cauza asistenţei medicale precare. 

Iohannis a spus că România a făcut progrese, iar în prezent educaţia despre Holocaust reprezintă o prioritate la nivel naţional.

"Nu trebuie să ne oprim însă aici, pentru că pericolul revenirii atitudinilor xenofobe şi antisemite este mereu prezent. Cimitire evreieşti sunt vandalizate, actori publici afirmă supremaţia unor rase, monstruozităţile Holocaustului sunt public relativizate, unor criminali odioşi din istoria noastră li se ridică osanale, concetăţeni de etnie romă sunt nu de puţine ori umiliţi ori discriminaţi. Aceste evoluţii reprezintă un atac frontal la adresa statului de drept şi a principiilor democratice, tocmai de aceea contraofensiva trebuie să fie fermă şi în acord cu valorile europene. Avem, aşadar, nevoie de şi mai multă educaţie, pentru că este singurul angajament ferm că vom apăra în viitor, cu toată forţa, democraţia, drepturile şi libertăţile individuale", a susţinut Klaus Iohannis.

El a spus însă că Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului şi de morbul extremismului.

"Ce sunt oare obsesiile unor lideri politici care afirmă că Europa este asediată de imigranţi, că zidurile sunt o soluţie pentru a ne apăra continentul, că romii ar trebui izolaţi în ghetouri, că evreii ar face mai bine să se mute cu toţii în Israel – dacă nu încercări periculoase de găsi justificări pentru propriile eşecuri? A construi un „celălalt” şi a-l defini drept răul absolut nu e greu. Lecţia Holocaustului nu e atât de departe. În acelaşi mod, antisemitismul, rasismul şi ura au fost transformate în secolul trecut în politică de stat", a mai spus Iohannis.

Potrivit şefului statului, "construcţia societăţii de astăzi pe fundamente sănătoase nu se poate face decât cu atenţia îndreptată constant către trecut, ca într-o oglindă retrovizoare".

"Răul trebuie tăiat din rădăcină, iar seminţele otrăvitoare ale urii şi intoleranţei, care pot răsări oricând, trebuie nimicite prin promovarea toleranţei, a respectului faţă de celălalt şi faţă de diversitate", a mai spus el.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.