Preşedintele Klaus IOhannis a transmis, luni, unmesaj la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, derulată exclusiv online, şi a vorbit despre provocările diplomaţiei în contextul generat de pandemia de coronavirus. Şeful statului a aprecizat că şi în noile condiţii diplomaţia românească a lucrat pentru interesele naţionale în conformitate cu priorităţile strategice ale politicii externe a României.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Salut desfăşurarea, în aceste zile, a unui eveniment de tradiţie pentru politica externă a României – Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române. Pentru prima dată în istorie, această reuniune este organizată exclusiv în format digital, la distanţă, din cauza contextului cu totul aparte în care ne aflăm, generat de criza pandemică. Această criză a produs multiple consecinţe în plan intern şi internaţional, care trebuie analizate cu atenţie. Este, prin urmare, salutar faptul că ediţia din acest an a Reuniunii Diplomaţiei Române este dedicată analizei impactului pandemiei asupra relaţiilor internaţionale şi modalităţilor în care diplomaţia română va răspunde acestui nou context”, a transmis Klaus IOhannis.

Şeful statului apreciază că, ”diplomaţia va avea, în urma acestei crize, şi unele faţete noi, ceea ce va presupune din partea diplomaţilor şi a consulilor, dar şi a factorilor decidenţi, un plus de atenţie spre anticipare, de inventivitate, dar şi de flexibilitate”.

”În acelaşi timp, subliniez faptul că, inclusiv în condiţiile deosebite din acest an, diplomaţia română a continuat, la toate nivelurile, să promoveze interesele naţionale în conformitate cu priorităţile strategice ale politicii externe a României – care, în ciuda evoluţiilor amintite ale relaţiilor internaţionale, rămân aceleaşi. Astfel, şi în acest an, politica noastră externă s-a axat în mod consecvent pe coordonatele esenţiale ale creşterii rolului României în cadrul Uniunii Europene şi al NATO, precum şi pe consolidarea şi extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Aceste linii esenţiale rămân extrem de importante şi este important ca diplomaţia română să lucreze în continuare la aprofundarea lor”, a mai afirmat preşedintele.

Iohannis apreciază ”modul în care diplomaţii români s-au angajat de la bun început în această misiune şi contribuţia adusă de ei”.

”Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentanţii de la misiunile din exterior, precum şi prin cei din ţară, a depus eforturi constante pentru asigurarea liberei circulaţii a cetăţenilor români în interiorul Uniunii Europene, spre şi dinspre ţară, precum şi pentru repatrierea lor din cele mai îndepărtate zone ale lumii, pentru facilitarea asigurării tranzitului de mărfuri esenţiale economiei româneşti şi de echipamente medicale atât de necesare pentru combaterea pandemiei, respectiv pentru asigurarea asistenţei consulare necesare protejării drepturilor cetăţenilor, mai ales în aceste vremuri de criză. Adesea, condiţiile în care a acţionat diplomaţia română au fost foarte dificile şi au presupus riscuri personale asumate şi, de aceea, îmi exprim aprecierea pentru implicarea şi profesionalismul de care au dat dovadă membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României”, a mai afirmat preşedintele.

Acesta şi-a exprimat încrederea ”în acţiunile diplomaţiei române, care contribuie în mod esenţial la promovarea intereselor României”.

”Aştept revederea cu şefii de misiuni în format tradiţional, atunci când actualele condiţii o vor permite, şi doresc succes în desfăşurarea actualei Reuniuni a Diplomaţiei Române, precum şi dezbateri cât mai fructuoase şi utile”, a încheiat preşedintele.

Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române începe luni, discuţiile având ca temă „Impactul pandemiei asupra tendinţelor internaţionale şi răspunsurile diplomaţiei române”.

Invitaţii din acest an sunt ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, ministrul afacerilor externe al Regatului Haşemit al Iordaniei, Ayman Safadi, ministrul afacerilor externe al Republicii Coreea, Kang Kyung-wha, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, ministrul afacerilor externe al Regatului Spaniei, Arancha González Laya, şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.