Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate a Culturii şi Civilizaţiei Levantului, după cererea de reexaminare trimisă în noiembrie 2016, în care Parlamentul a ignorat majoritatea criticilor formulate, precum cele privind organizarea Institutului şi controlul Senatului asupra acestuia.
Legea a fost adoptată iniţial în octombrie 2016, însă Iohannis a cerut, în noiembrie, ca proiectul să fie reexaminat.
Şeful statului cerea atunci să fie precizat clar statutul juridic al Institutului şi relaţia lui cu Senatul, sub a cărei tutelă funcţionează. Senatul a reexaminat proiectul, însă nu a acceptat decât în mică parte criticile formulate de Iohannis, fără a se referi la controlul Senatului şi la statutul juridic al Institutului.
Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat proiectul în forma venită de la Senat, fără alte modificări.
"Având în vedere modul de finanţare a cheltuielilor curente şi de capital ale Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, parţial asigurat prin bugetul Senatului României, considerăm că trebuie clarificată natura juridică a Institutului, precum şi raporturile funcţionale dintre acesta şi Senatul României", se arăta în cererea de reexaminare a lui Iohannis.
Preşedintele spunea că lipsa oricăror reguli cu privire la controlul ce trebuie realizat de instituţia de tutelă (Senatul) asupra activităţii Institutului – cu privire la organizarea şi funcţionarea acestuia, cu privire la categoriile de personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Institutului, precum şi cu privire la patrimoniul şi modul în care acesta gestionează fondurile publice care urmează a-i fi atribuite – "generează insecuritatea raporturilor juridice de natură să afecteze principiul stabilităţii normei juridice".
O altă problemă este lipsa de claritate şi precizie a legii, care nu prevede modalitatea concretă şi legală de alegere/numire a organelor de conducere ale Institutului. Legea nu stabileşte nici numărul exact al tuturor membrilor Consiliului ştiinţific şi nici numărul acestora pe toate categoriile de reprezentare şi nu precizează temeiul juridic, criteriile şi condiţiile în baza cărora Consiliul ştiinţific al Institutului poate suplimenta numărul de posturi pentru o perioadă determinată.
Legea privind crearea Institutului de Studii Avansate pentru Cultură şi Civilizaţia Levantului urmăreşte extinderea cercetărilor asupra spaţiului istoric şi a culturii Levantului, urmând ca Institutul să fie finanţat din bugetul de stat pentru cei maximum 36 de salariaţi. Sediul Institutului va fi la Bucureşti.
Propunerea a fost iniţiată de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu alţi 14 parlamentari precum Daniel Barbu, Varujan Vosganian sau Mihai Fifor.
Legea urmăreşte înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultură şi Civilizaţia Levantului, Institut ce va avea drept scop extinderea cercetărilor asupra spaţiului istoric şi a culturii Levantului prin colaborarea cu instituţiile de învăţământ superior, uniuni de creaţie dar şi cu asociaţii, organizaţii ale societăţii civile care au preocupări în domeniul culturii şi civilizaţiilor Levantului.
Institutul va avea ca atribuţii efectuarea de studii în ţară sau străinătate pentru aprofundarea domeniului de interes, dezvoltarea de relaţii de colaborare şi comunicare cu persoane sau instituţii din ţară sau străinătate, finanţarea publicărilor de materiale ce au ca subiect cultura şi civilizaţia Levantului, organizarea de colocvii şi reuniuni naţionale şi internaţionale sau activarea ca membru în organizaţiile internaţionale.
Conducerea institutului va fi realizată prin intermediul unui Consiliu Ştiinţific format din 25 de membri printre care se vor afla membri români şi încă 5 străini din Academia Mondială de Artă şi Ştiinţă, preşedintele Academiei Române, rectorul Universităţii din Bucureşti, cel al Universităţii ”Babes-Bolyai”, rectorul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi personalităţi academice desemnate de către preşedintele Consiliului Ştiinţific.
Propunerea legislativă este iniţiată de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu alţi 14 parlamentari precum Daniel Barbu, Varujan Vosganian sau Mihai Fifor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
