Următorii câţiva ani sunt decisivi pentru soarta Uniunii Europene, pe de o parte, şi pentru soarta României, pe de altă parte, avertizează profesorul Valentin Naumescu, consilier pentru afaceri europene al preşedintelui Nicuşor Dan, într-un interviu acordat News.ro. Pentru ca ţara noastră să menţină ritmul apropierii de nivelul de dezvoltare a ţărilor avansate, Administraţia Nicuşor Dan are, în opinia sa, trei priorităţi fundamentale în următorii 4 ani: 1) apărarea, 2) lărgirea UE, 3) competitivitatea economică. În opinia sa, România a recuperat deja o mare parte din prejudiciul de imagine şi credibilitate internaţională provocat de criza majoră de la sfârşitul anului 2024, admiţând că decizia CCR de a anula alegerile prezidenţiale din noiembrie a fost ”o decizie grea, dar corectă, responsabilă şi absolut necesară pentru viitorul României, într-un moment-limită”.
Cu o rată de analfabetism funcţional a populaţiei de peste 40%, România este într-un pericol major să rămână în urmă faţă de ţările avansate industrial din Uniunea Europeană. La rândul său, UE în ansamblu este la o răscruce, fiind într-un moment în care, dacă nu face urgent ceva, va pierde competiţia pentru tehnologie şi economie cu SUA şi China, explică profesorul Naumescu, expert în relaţii internaţionale.
În ceea ce priveşte România, cele trei priorităţi merg mână în mână, detaliază consilierul prezidenţial. Ţara noastră are ocazia unică de a investi 16,7 miliarde de euro, bani daţi cu dobândă foarte mică de UE pentru a-şi moderniza şi eficientiza industria de apărare. Este o situaţie fără precedent de favorabilă în istoria noastră şi cu care este extrem de improbabil să ne mai întâlnim cel puţin în generaţiile următoare, spune profesorul Naumescu. Administraţia e conştientă de starea în care e această industrie şi de pericolele care o pasc, de aceea urmează o curăţenie generală în sistem, pentru ca miliardele de la UE să nu încapă iar pe mâna reţelelor mafiote.
Al doilea obiectiv al Administraţiei Dan, lărgirea UE, vizează finalizarea cu succes a negocierilor de aderare ale Republicii Moldova până în vara lui 2029, ţintă despre care Valentin Naumescu spune că e „ambiţioasă, dar realizabilă“.
În sfârşit, a treia prioritate se referă la creşterea competitivităţii economiei româneşti. Aceasta trebuie modernizată şi să absoarbă cât mai rapid şi cât mai mult tehnologiile avansate. De reuşita obiectivului depinde dezvoltarea viitoare a României.
Problema competitivităţii frământă de ceva vreme numeroşi specialişti din România. Profesorul Bogdan Murgescu, autorul lucrării „România şi Europa, acumularea decalajelor economice“, avertiza încă din februarie 2024 că România a ajuns la finalul unui model de dezvoltare, acela bazat pe forţă de lucru ieftină, care a funcţionat în ultimii 25 de ani. Pentru a continua să recupereze decalajele faţă de Europa de Vest, trebuie să se treacă la alt model care mizează pe creşterea calificării forţei de muncă, pe tehnologizare şi pe creşterea productivităţii. Acest obiectiv pare să şi-l fi fixat noua conducere de la Bucureşti.
Întregul interviu acordat pentru News.ro de profesorul Valentin Naumescu, consilier prezidenţial pentru afaceri europene, poate fi citit în rândurile de mai jos:
„Simt că am recuperat deja o mare parte din prejudiciul de imagine şi credibilitate internaţională provocat de criza majoră prin care am trecut la sfârşitul anului 2024“
Matei Udrea: Domnule profesor Valentin Naumescu, toată lumea pare să se concentreze pe relaţia României cu SUA, în timp ce principalul partener politic şi economic al României, Uniunea Europeană, este căzut într-o penumbră. V-aş întreba care sunt priorităţile preşedintelui Nicuşor Dan în ceea ce priveşte UE pentru următorii 4 ani.
Valentin Naumescu: Nu, nu e vorba de „căderea UE în penumbră”, ci dimpotrivă, de o semnificativă re-afirmare a rolului în creştere, a responsabilităţilor şi vocaţiei Uniunii, în vremuri complicate şi periculoase. Dar înţeleg perfect ce spuneţi, securitatea a devenit în aceşti ani prioritatea absolută de pe agenda ţărilor europene democratice, inclusiv a noastră, şi aşa va rămâne, cel puţin pe termen mediu. Sigur că parteneriatul strategic bilateral cu SUA şi apartenenţa activă a României la NATO rămân esenţiale pentru garanţiile de securitate ale ţării noastre. Fără să fie un furnizor explicit de garanţii de securitate, UE îşi asumă însă, aşa cum vedem, responsabilităţi din ce în ce mai mari în creşterea capacităţilor de apărare, în special pe Flancul Estic, preocupare reflectată de cele patru proiecte reprezentative ale foii de parcurs pentru pregătirea apărării europene până în 2030 şi de instrumentul financiar SAFE de 150 de miliarde de euro, din care României i s-a alocat a doua cea mai mare finanţare din UE, de circa 16,7 miliarde de euro. Aş menţiona ca priorităţi ale României în următorii patru ani cel puţin trei teme cruciale: 1) apărarea, 2) lărgirea UE în fereastra de oportunitate creată de actualul mandat al Comisiei Europene, deci o finalizare cu succes a negocierilor de aderare până la alegerile parlamentare viitoare din vara lui 2029 - o ţintă ambiţioasă dar realizabilă pentru Republica Moldova - şi 3) competitivitatea economică, de care va depinde dezvoltarea sustenabilă a României, modernizarea şi absorbţia tehnologiilor avansate, în economia şi infrastructura ţării. Numai aşa putem merge înainte. Pentru toate aceste teme şi dosare, deşi complicate, există voinţă politică, există resurse angajate de UE şi există şi interese fundamentale ale României, de reuşită a obiectivelor propuse. Pe scurt, România vrea să fie o ţară sigură, învecinată de ţări integrate european, şi să se dezvolte în ritmul ţărilor avansate. Asta înseamnă să scăpăm de marginalitatea istorică cu care ne-am confruntat mereu, la propriu şi la figurat. Viitorul României este tot mai strâns legat de succesul şi perspectivele UE iar politicile europene, la a căror adoptare participăm în mod direct, căci nu sunt picate din cer, fac parte din politica internă a României.
Matei Udrea: La recenta gală „Dialog pentru dezvoltare“, preşedintele Nicuşor Dan a vorbit despre o regândire a politicilor UE, care rămâne tot mai în urmă tehnologic, militar şi în domeniul productivităţii comparativ cu SUA şi China. România are în plan vreo iniţiativă în această direcţie?
Valentin Naumescu: România are, cel puţin teoretic, o Strategie Naţională pentru Competitivitate, valabilă pentru intervalul 2021-2027. Spun că avem „teoretic” o astfel de strategie oficială, pentru că, în mod evident, schimbările economice, tehnologice, de context strategic şi geopolitic, de oportunitate etc. au fost şi sunt foarte mari faţă de 2021, momentul adoptării acestei strategii. Invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, a produs în lanţ multe transformări în domeniile militar, tehnologic, energetic, al competitivităţii economice, al productivităţii industriale, inovaţiei etc., iar viteza schimbărilor a crescut enorm în ultimii ani. Trebuie să ne modernizăm rapid economia, să relansăm industriile - în special, dar nu doar, industria de apărare - să investim în absorbţia noilor tehnologii, în cercetare-dezvoltare şi inovare, în calitatea educaţiei şi în nivelul de calificare a resursei umane. Este greu să concurăm şi să fim competitivi pe plan european sau global cu o rată de analfabetism funcţional de peste 40% în România. Fără aceste eforturi multidimensionale sporite şi rapide, există riscul „pierderii trenului“, în sensul apariţiei unor decalaje de competitivitate greu de recuperat în deceniile următoare - pe de o parte, ale UE faţă de economiile şi tehnologiile SUA şi Chinei, pe de altă parte ale României în cadrul UE, faţă de ţările avansate industrial. Ca să nu mai spunem că vin puternic din urmă unele economii dinamice, flexibile şi competitive ale Sudului Global, naţiuni care muncesc mult, învaţă bine şi se mişcă repede... Raportul Draghi ne-a pus pe toţi pe gânduri şi în întreaga Europă se simte acum acest moment de inflexiune, de accelerare, această nevoie de a ne mişca mai repede şi mai eficient, de a fi mai buni şi mai puternici, pentru a câştiga relevanţă strategică şi a ţine pasul cu marii jucători globali din domeniul economic, industrial şi tehnologic.
Matei Udrea: Mario Draghi a afirmat, acum două săptămâni, că „singura cale pentru UE este federalismul pragmatic“ cu un nucleu dur de state. Nu e primul care vorbeşte despre acest lucru. În ce ar consta acest federalism pragmatic şi cum se raportează România la el?
Valentin Naumescu: Proiectul unei federalizări formale nu se află acum nici pe agenda UE, nici pe agenda vreunui stat membru. Nu suntem pe cale de a ne transforma într-un suprastat european, de a ne pierde identitatea. Statele membre îşi păstrează suveranitatea, definită de Tratatul UE şi de Constituţiile proprii. Dar nu termenul folosit este esenţial, ci ideea lui Mario Draghi. Integrarea europeană a făcut paşi uriaşi în ultimele decenii şi a dus la creşterea importantă a nivelului de viaţă. Este limpede că puterea, eficienţa şi succesul UE într-o lume competitivă, între giganţi ai competitivităţii, precum SUA şi China, depind de conturarea unui nucleu de state, de preferat cât mai larg posibil, care să inspire Uniunea în ansamblu şi să facă politici compatibile şi convergente. Acest nucleu central - sau „dur”, cum îl numiţi, probabil impropriu - este benefic chiar şi pentru ţările din UE care nu fac deocamdată parte din el, pentru că setează standarde şi niveluri de ambiţie. Aşa s-a întâmplat şi cu Zona Euro, care a adus un plus de eficienţă şi de competitivitate economică europeană certă. Fără îndoială că România îşi doreşte să se apropie cât mai repede de acest nucleu central şi performant al UE, dar să nu ne facem iluzii, lucrurile nu se pot întâmpla peste noapte. Există decalaje de dezvoltare istorice. Mai întâi să ne facem temele bine acasă, să ne corectăm deficitele, să ne îmbunătăţim performanţele, să devenim credibili pe plan economic etc., şi apoi va veni vremea să facem parte din nucleul UE. De exemplu, tot mai posibila aderare a României la OCDE, înainte de sfârşitul anului viitor, ar reprezenta un semnal relevant pentru intrarea noastră în clubul ţărilor dezvoltate, predictibile şi atractive ale lumii.
Matei Udrea: În ultimul interviu pe care mi l-aţi acordat, în luna mai, spuneaţi că obiectivul noii administraţii este recuperarea deficitului de imagine, şi nu numai, acumulat în ultimul an de mandat Iohannis în relaţia cu partenerii occidentali şi cu Comisia Europeană. S-a recuperat acest deficit? Şi vorbim inclusiv de credibilitatea pierdută în ultimii ani la Bruxelles, prin repetatele încălcări ale angajamentelor luate.
Valentin Naumescu: Eu simt că am recuperat deja o mare parte din prejudiciul de imagine şi credibilitate internaţională provocat de criza majoră prin care am trecut la sfârşitul anului 2024. Decizia CCR de a anula alegerile prezidenţiale din noiembrie a fost o decizie grea, dar corectă, responsabilă şi absolut necesară pentru viitorul României, într-un moment-limită. Desigur, era mult mai bine dacă autorităţile statului român ar fi putut preveni această criză şi ar fi contracarat din timp atacul hibrid concertat al Rusiei asupra democraţiei din România, cel puţin cu atenţia, vigilenţa şi tenacitatea cu care au acţionat autorităţile din Republica Moldova, la referendumul pro-UE din 2024 şi la alegerile parlamentare din 2025. Da, aveţi dreptate, România nu s-a confruntat numai cu acea criză a democraţiei, ci şi cu eşecul de a respecta o serie de angajamente în politicile economice. Din acest motiv spuneam că este imperios necesar să ne rezolvăm pe plan intern vulnerabilităţile pe care le avem şi să devenim mai competitivi, pentru „a nu pierde trenul” acestor mari schimbări economice, industriale, tehnologice, de competenţe şi calificări etc. care s-au pus în mişcare pe plan european şi global.
Matei Udrea: SUA îşi retrag o parte din forţele militare din România. Există discuţii concrete cu partenerii europeni pentru a suplini această retragere? Şi dacă da, în ce constau ele?
Valentin Naumescu: Subiectul securităţii naţionale nu face parte din aria de acoperire a Departamentului de Afaceri Europene, pe care îl conduc la Administraţia Prezidenţială, şi din acest motiv nu voi comenta direct şi explicit asupra lui. Voi spune însă că, în ansamblu, securitatea României este garantată în continuare de prezenţa trupelor americane - oricine înţelege că, în cazul trupelor SUA, nu contează neapărat numărul, ci existenţa lor pe teritoriul României şi prezenţa unor obiective militare cu valoare strategică - şi de prevederile Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. În plus, NATO şi UE au luat recent decizii importante pentru întărirea securităţii flancului estic, de la iniţiativa Santinela Estică - NATO - până la lansarea foii de parcurs pentru pregătirea apărării europene până în 2030 - UE - cu patru proiecte specifice şi cu posibilitatea ca România să utilizeze 16,7 miliarde de euro din iniţiativa SAFE a UE, pentru a-şi dezvolta capacităţile de apărare şi a-şi relansa industria naţională de apărare. Din toate semnalele pe care le am, sunt optimist în ceea ce priveşte atât relaţia noastră cu SUA, cât şi angajamentul aliaţilor din cadrul NATO sau implicarea UE în finanţarea şi relansarea capacităţilor noastre de apărare.
Matei Udrea: Ultima întrebare este una mai complicată pentru că are elemente de politici interne, dar este în legătură directă cu relaţiile internaţionale ale României. Comisia Europeană urmează să pună la dispoziţia ţării noastre zeci de miliarde de euro în anii următori, inclusiv pentru industria de apărare. Recent, fostul consilier prezidenţial Iulian Fota îmi declara într-un interviu că situaţia în această industrie e dramatică din cauza corupţiei şi incompetenţei. Cum poate convinge România marile companii europene să vină să investească şi să retehnologizeze industria de armament, din moment ce totul e politizat şi capturat de grupuri de interese?
Valentin Naumescu: Din nou, întrebarea nu vizează neapărat domeniul meu de competenţă dar este limpede că industria de apărare a României trebuie relansată, revitalizată, reformată. Ştiu că se au în vedere astfel de măsuri economice şi pentru o guvernanţă corporativă mai performantă, mai profesionistă şi mai responsabilă. Există acum această oportunitate istorică de modernizare a industriei de apărare, oferită de programul SAFE al UE. Nu ne vom mai întâlni curând sau vreodată, la orizontul generaţiei noastre, cu ocazia de a investi 16 miliarde de euro în apărarea României. Nu avem voie să risipim această şansă sau să turnăm bani într-un sac găurit ori care nu face producţie de bună calitate, la nivel european sau mondial. Nu spun că asta ar fi situaţia actuală a industriei noastre de apărare, dar trebuie să ne asigurăm că vom îndeplini standardele. Toţi cei cu care am discutat sunt încrezători că avem potenţial să relansăm industria de apărare, fiindcă avem o bază de plecare pe care putem construi. Plus investiţiile străine, cum sunt cele germane, de care s-a vorbit deja în spaţiul public. Sunt convins că proiectele SAFE care vor fi depuse de România, la care lucrează specialiştii din domeniul militar, vor fi făcute cu maximă responsabilitate şi inteligenţă şi că vor fi ulterior implementate profesionist. Suma este realmente uriaşă. În rest, dacă au fost sau mai sunt probleme care ţin de corupţie - vechea boală a societăţii noastre - de grupuri de interese care parazitează domeniul, de influenţe toxice, de incompetenţă, semnalul cred că a fost dat recent, iar curăţenia care se va face va implica atât intervenţia fermă a autorităţilor guvernamentale, cât şi, după caz, justiţia.
Matei Udrea: Vă mulţumesc!
Valentin Naumescu: Cu plăcere!
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
