Curtea Constituţională a României arată acum mai bine decât înaintea numirii celor trei noi judecători, în ciuda curentului majoritar la nivelul opiniei publice şi al presei, declară pentru News.ro Laura Ştefan, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi anticorupţie din ţara noastră. Dacian Dragoş şi Csaba Asztalos sunt persoane respectabile şi chiar mult-hulitul Mihai Busuioc, venit în CCR de la Curtea de Conturi, are la activ rapoarte foarte pertinente în privinţa sistemului de salarizare şi pensionare din Justiţie, mai argumentează Laura Ştefan.
Aceasta lucrează în calitate de expert internaţional independent pentru Comisia Europeană, OECD şi alte organizaţii, fiind specializată în domeniile reformei juridice, anticorupţiei şi spălării banilor. În acest moment, Laura Ştefan tocmai a fost numită de Parlamentul Republicii Moldova, la recomandarea Comisiei Europene, în Comisia de verificare şi evaluare a procurorilor din statul de peste Prut. De asemenea, Laura Ştefan este şi şefa Comisiei de Selecţie pentru viitorul şef al Biroului de Securitate Economică a Ucrainei.
Interlocutoarea News.ro spune că Republica Moldova este, în privinţa Justiţiei, cam pe unde se afla România în anii ’90, dar are avantajul de a beneficia de experienţa şi mecanismele care nu se aflau la îndemâna Bucureştiului la vremea respectivă.
În ceea ce priveşte debutul noului preşedinte Nicuşor Dan în lupta pentru reformarea Justiţiei din România, Laura Ştefan este foarte moderată. Nu se entuziasmează şi spune că se aştepta ca actualul locatar de la Cotroceni să nu facă mişcări bruşte şi să încerce schimbări treptate. Cel mai probabil, va aştepta ca mandatele actualilor şefi ai Parchetului General şi DNA să expire, peste câteva luni, pentru a forţa impunerea unor criterii de selecţie bazate pe performanţă şi obiective pentru următorii candidaţi la aceste poziţii. Lupta va fi dificilă, pentru că Ministerul Justiţiei e la PSD, dar preşedintele Dan nu e deloc lipsit de pârghii, atrage atenţia Laura Ştefan.
Aceasta spune că e siderată de lipsa de reacţie a clasei politice româneşti în faţa fenomenului de violenţă domestică şi femicid care se răspândeşte şi că, de asemenea, asistă stupefiată la lejeritatea cu care demnitarii vorbesc despre pierderea a miliarde de euro din PNRR pentru autostrăzi pentru că nu a fost respectată legislaţia privind achiziţiile publice.
Partea bună, spune Laura Ştefan, este că acum, pentru prima oară, România e în situaţia de a face reforme în Justiţie fără să mai fie împinsă de la spate de cineva. Din acest motiv, afirmă interlocutoarea, probabil că reformele vor fi mai puţine, dar mai asumate şi mai temeinice, pentru sunt făcute din proprie iniţiativă de Puterea de la Bucureşti.
Întregul interviu acordat pentru News.ro de Laura Ştefan, în rândurile de mai jos.
„Nu cred că Nicuşor Dan va face mişcări bruşte în Justiţie. Nu are cel mai bun context şi va trebui să-şi diversifice panoplia de instrumente pe care le foloseşte. În primul rând, să nu uite, totuşi, unde îi este baza de susţinere şi ce aşteaptă de la el oamenii care l-au votat!“
Matei Udrea: Bună ziua, doamnă Laura Ştefan, vă mulţumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu. Mai întâi, felicitări: aţi fost numită de Parlamentul Moldovei, la recomandarea Comisiei Europene, în Comisia de verificare şi evaluare a procurorilor din Republica Moldova. Cum aţi ajuns acolo şi de ce v-a recomandat Comisia Europeană?
Laura Ştefan: Vă mulţumesc şi eu pentru invitaţie şi îmi face plăcere, ca întotdeauna, să discutăm. În Republica Moldova lucrez de multă vreme pe chestiuni apropiate de tema acestei comisii. Adică am lucrat pe reforma sistemului judiciar, am făcut o analiză pe reformarea Parchetului, am lucrat la legislaţia pentru verificarea declaraţiilor de avere şi de interese. Deci am state vechi, ca să spun aşa, în Republica Moldova. De asemenea, pe chestiuni similare legate de analiza performanţei instituţiilor anticorupţie lucrez şi în Ucraina. Şi tot în Ucraina am fost şi sunt în continuare membră în diverse comisii de selecţie pentru şefi ai instituţiilor publice importante. Vorbim despre Agenţia de Prevenţie a Corupţiei, un fel de Agenţie Naţională de Integritate combinată cu Autoritatea Electorală Permanentă. Iar acum, mai recent, sunt şefa Comisiei de Selecţie pentru viitorul şef al Biroului de Securitate Economică a Ucrainei. Probabil că aţi văzut, au fost tot felul de ştiri în ultima vreme pe această temă. Iar în Republica Moldova a făcut parte, de asemenea, din două comisii: una pentru selecţia şefului Procuraturii Anticorupţie şi una pentru selecţia şefului Procuraturii pentru Criminalitate Organizată. Cred că toate aceste experienţe profesionale plus restul lucrurilor pe care le fac, cooperările cu Banca Mondială, cu Consiliul Europei, cu Comisia Europeană în contextul Visa Liberalisation, în contextul procedurilor de aderare pentru ţările din zona noastră, m-au recomandat pentru această poziţie. Acum, sigur că cel mai bine ar fi să întrebaţi Comisia Europeană de ce a crezut că sunt potrivită pentru această funcţie, dar eu, uitându-mă la experienţa mea anterioară, aş zice că acestea sunt elementele principale care m-au recomandat. De altfel, despre ele am vorbit şi la interviul pe care l-am avut în Parlamentul Moldovean.
Matei Udrea: Foarte interesant. Aş mai avea o întrebare, ca urmare a răspunsului dumneavoastră. Statul român a avut vreo implicare în tot acest parcurs al dumneavoastră, de implicare în procedura de reformă a justiţiei din Moldova şi din Ucraina?
Laura Ştefan: Nu!
Matei Udrea: Nimic?
Laura Ştefan: Nu, atât cât ştiu eu din ceea ce se întâmplă în comunitatea diplomatică. Adică n-a fost o implicare directă. Toate aceste poziţii sunt poziţii de experţi independenţi care sunt selectaţi de Comisia Europeană pe criterii care ţin de experienţa lor profesională anterioară. Deci nu este vorba despre propuneri care vin din partea statelor membre sau ceva de genul acesta. Sigur că îmi închipui că există nişte discuţii, la un moment dat, în lumea diplomatică, dar eu nu am cunoştinţă nici de existenţa lor şi nici de conţinutul lor, dacă acestea se întâmplă.
Matei Udrea: Având în vedere că dumneavoastră ştiţi foarte bine şi sistemul judiciar din România, cum arată acum sistemul judiciar din Republica Moldova, dacă ar fi să-l comparăm cu cel românesc?
Laura Ştefan: Aş zice că sistemul din Republica Moldova poate fi comparat cu România anilor ’90. După evaluările mele, Moldova are în acest moment o provocare majoră de a reforma sistemul judiciar şi de a creşte integritatea în cadrul sistemului prin instrumente pe care noi nu le-am avut la dispoziţie la finalul anilor ‘90, începutul anilor 2000. Cred că, între timp, comunitatea internaţională şi instanţele internaţionale, instituţiile internaţionale au început să înţeleagă mai bine de ce este absolut esenţial ca un sistem să fie în primul rând integru, pentru ca apoi să poţi să construieşti pe baze solide de integritate, să poţi să construieşti şi profesionalism. Şi, încet-încet, vedem că aceste instrumente extraordinare, cum sunt verificările pentru judecători şi pentru procurori, se folosesc din ce în ce mai mult în regiunea noastră. Ele au fost folosite în Albania, au fost folosite în Ucraina, iată că sunt folosite acum şi în Republica Moldova pentru a elimina din sistemul judiciar oamenii cu probleme de integritate în primul rând. Sigur că există şi o componentă acum, în Republica Moldova, care se uită şi la profesionalism, şi la respectarea deciziilor instanţelor internaţionale, dar aş spune că accentul principal pică pe verificările acestea care se fac cu privire la integritate. Una peste alta, cred că şi la nivel internaţional am ajuns să acceptăm că, dacă se poate lucra la capitolul profesionalism, nu se poate lucra la capitolul integritate. Şi integritatea nu este negociabilă! Ori o ai, ori n-o ai! Vorbim, desigur, în primul rând de integritate din punct de vedere financiar, adică de afişarea unui standard de viaţă care să fie similar sau care să corespundă veniturilor legale care au putut fi obţinute de respectivele persoane pe durata exercitării funcţiilor lor. În Moldova s-a făcut întâi un pre-vetting, adică o etapă anterioară prin care candidaţii la consiliile judiciare, procurori şi judecători, au fost verificaţi şi cei care au trecut această verificare au intrat apoi în lupta electorală pentru numirea în consilii şi pentru funcţiile din cadrul instituţiilor subordonate consiliilor profesionale. De ce? Pentru că aceste consilii joacă un rol important acum, în procesul de vetting, adică ele trebuie să valideze deciziile pe care le iau comisiile de vetting şi pentru judecători, şi pentru procurori, putând să se ajungă şi în faţa instanţei supreme cu contestaţii cu privire la aceste decizii. Deci, e un proces complex, un proces extraordinar care se întâmplă o singură dată, un proces cu privire la care nu ne permitem să greşim! Răspunderea este uriaşă, consecinţele sunt foarte importante. Dacă în etapa de pre-vetting, singura consecinţă pentru persoana analizată, dacă pica această verificare, era că nu poate să candideze pentru un loc în Consiliul Procurorilor, de exemplu, acum, odată ce se constată că persoana respectivă nu trece standardul impus pentru a promova vettingul, va fi vorba despre pierderea funcţiei şi despre ineligibilitate în sistem. Deci consecinţele sunt cu adevărat serioase. E vorba despre viaţa oamenilor şi răspunderea este pe măsură. Deci nu e o funcţie uşoară şi e o funcţie care implică foarte multă responsabilitate şi conştiinciozitate, aş spune, şi onestitate.
Matei Udrea: Ştiu că dumneavoastră, pe lângă activitatea asta foarte intensă pe care o aveţi în Republica Moldova şi în Ucraina, sunteţi în continuare foarte bine informată despre ce se întâmplă în România...
Laura Ştefan: În primul rând, România e ţara mea şi îmi pasă! Adică indiferent unde lucrăm, până la urmă, inima rămâne, cel puţin parţial, şi acasă.
„Preşedintele este o figură de forţă care va trebui să navigheze ţara prin perioada aceasta dificilă. Perioadă dificilă care nu poate să însemne că unii fac sacrificii, plătesc taxe mai mari şi vor avea venituri mai mici, iar alţii stau liniştiţi şi fură. Asta nu este o opţiune! Şi cu siguranţă e clar acest lucru şi pentru preşedintele Dan“
Matei Udrea: Ce părere aveţi despre prestaţia lui Nicuşor Dan la început de mandat, în privinţa acţiunilor din zona justiţiei? Poate aţi văzut şi dumneavoastră, reacţiile tind să fie de două tipuri. Unii care spun că a făcut destul şi că e cazul să avem în continuare răbdare, să vedem. Sunt alţii care spun că dansează pe lângă minge şi că până acum a fost un preşedinte-spectator, precum Iohannis.
Laura Ştefan: Acum, ca de obicei, probabil adevărul e undeva pe la mijloc. Cred că fiecare preşedinte îşi setează la început de mandat tonul şi stilul. Şi cred că asta vedem şi la Nicuşor Dan. Vă dau un exemplu, vorbea zilele trecute despre nemulţumirile pe care le are cu privire la performanţa parchetelor. Spunea că „nici de Parchetul General şi nici de DNA nu sunt mulţumit“. Am fost întrebată şi înainte de alegerea lui Nicuşor Dan în funcţia de preşedinte ce cred că va face dacă va ajunge aici şi am spus şi atunci – iată, se confirmă azi – că nu cred că va face mişcări bruşte, mai ales luând în considerare faptul că se termină curând mandatele celor doi şefi de parchete mari. Şi am spus atunci că, după părerea mea, cred că, ştiindu-l pe Nicuşor Dan cât îl ştim cu toţii, va aştepta să se termine mandatul şi va construi un mecanism pentru selectarea noilor şefi. Acum, sigur că trebuie să o facă împreună cu ministrul Justiţiei, care este în pole-position, ca să spun aşa, atunci când vine vorba despre selecţia şefilor de mari parchete. Cu privire la alte întâmplări din sistemul judiciar, sigur că m-aş fi aşteptat să aibă o poziţie un pic mai tranşantă cu privire la procesul de selecţie grăbit care s-a derulat pentru Curtea Supremă de Justiţie. Tot zilele trecute ne spunea că a încercat o discuţie cu doamna preşedinte Savonea, în care şi-a exprimat punctele de vedere. Cred că, încet-încet, preşedintele va descoperi, cum au descoperit şi alţi preşedinţi, că, de fapt, marea lui putere stă în legitimitatea pe care o are şi pe care i-au dat-o românii şi că, în numele lor, va trebui să vorbească public şi clar chiar şi atunci când discuţia va avea note contondente. Nu cred că a fost foarte eficientă discuţia pe care a avut-o cu doamna Savonea. De altfel, vedem şi rezultatul. Pe de altă parte, cred că aici problemele sunt mult mai profunde, pentru că, aşa cum au spus o parte din cei care s-au exprimat pe această chestiune, nu e prima dată când CSM-ul declanşează proceduri de selecţie cu nerespectarea termenelor prevăzute de lege. Sigur că nu poate fi un argument faptul că am mai încălcat termenele prevăzute de lege şi altădată, dar de fapt vedem că este foarte greu de argumentat împotriva unei practici atunci când ea devine, practic, împământenită. Deci, ce să spun? Cred că aşa e la început de mandat şi cred că va trebui, încet-încet, să ne obişnuim unii pe alţii şi să ne obişnuim şi cu stilul noului preşedinte, care cu siguranţă este unul propriu şi diferit şi de cel al lui Traian Băsescu, şi de cel al lui Klaus Iohannis. Eu nu cred că va ajunge foarte departe fără a vorbi public pe aceste teme şi văd că şi el îşi nuanţează această poziţie. A avut în ultima conferinţă de presă şi poziţii legate de femicid, unde restul clasei politice tace cu o îndârjire absolut stupefiantă. Va fi complicat. Ministerul Justiţiei este la PSD… Nu are cel mai bun context, ca să spun aşa, preşedintele Nicuşor Dan. Şi atunci va trebui să-şi diversifice panoplia de instrumente pe care le foloseşte. Şi, în primul rând, să nu uite, totuşi, unde îi este baza de susţinere şi ce aşteaptă de la el oamenii care l-au votat!
Matei Udrea: E un răspuns în care aţi atins mare parte din următoarea întrebare. Vedem că, declarativ, într-adevăr, Nicuşor Dan şi-a exprimat nemulţumirea faţă de DNA şi de Parchetul General. Pe de altă parte, încă din primele lui zile de mandat, PSD şi-a securizat cam toate pârghiile, controlează CSM-ul, o avem pe Lia Savonea la Înalta Curte, PSD are şi Ministerul Justiţiei. Se mai poate face ceva peste câteva luni, când vor trebui numiţi alţi şefi la parchete? Adică mai are preşedintele vreo posibilitate să intervină în acest proces de numire şi să-l influenţeze în vreun fel sau altul?
Laura Ştefan: Depinde cum joacă! Depinde cum joacă, pentru că preşedintele nu este o figură secundară în construcţia instituţională şi constituţională românească. Preşedintele este o figură de forţă care, mai ales în contextul unei perioade economice dificile pe care o aşteptăm – cum ne-au ameninţat toţi cei care sunt la conducere a ţării şi pe care o vedem reflectată prin taxe şi impozite – este cel care va trebui să navigheze până la urmă această ţară prin perioada aceasta dificilă. Perioadă dificilă care nu poate să însemne că unii fac sacrificii, plătesc taxe mai mari şi vor avea venituri mai mici, iar alţii stau liniştiţi şi fură. Deci, asta nu este o opţiune! Şi cu siguranţă e clar acest lucru şi pentru preşedintele Dan. Deci, mie mi se pare că lucrurile acestea vin la pachet. Trebuie reevaluată şi legislaţia cu privire la publicarea declaraţiilor de avere în contextul noii Curţi Constituţionale, care eu cred că arată mai bine, per total, faţă de Curtea anterioară. Cu siguranţă trebuie elaborat un nou act normativ care să pună în concordanţă prevederile legii cu ce a spus Curtea în ultima sa decizie. Eu, în locul legiuitorilor şi în locul preşedintelui, aş merge cu acest nou act normativ la Curtea Constituţională înainte de promulgare. În contextul noii Curţi Constituţionale, trag speranţa că vom avea nişte soluţii un pic mai bine aşezate juridic şi care să privească inclusiv la finalitatea legii. Pentru că dacă avem nişte declaraţii de avere golite de conţinut, nişte declaraţii de avere care nu se fac publice în integralitatea lor, şi obiectivul de politică publică pe care îl urmăreşte, anume transparentizarea vieţii publice, va fi ratat în mod evident. Deci, sunt lucruri care trebuie puse într-un context şi n-aş zice că preşedintele este secundar şi nici că nu mai are niciun fel de pârghii să influenţeze felul în care trebuie să se facă selecţiile pentru noii şefi ai parchetelor. De altfel, şi preşedintele Dan a vorbit despre faptul că gândeşte o matrice de performanţă pentru şefii de parchete. Iar eu, iarăşi, folosind acum o paralelă cu activitatea pe care o desfăşor în Ucraina şi în Moldova, pot să vă spun că este absolut legitim să ceri unui viitor ocupant al unei poziţii de asemenea nivel să se plieze pe nişte standarde de performanţă. Acum, ce înseamnă asta pentru un Parchet General, ce înseamnă asta pentru DNA, sigur că poate fi discutat, dar asta nu înseamnă că nu se pot creiona nişte principii mari şi nişte standarde pe care vrei să le atingă acest om. De exemplu, pentru mine, în contextul actual al României, în care vedem că violenţa domestică, violenţa împotriva femeilor a ajuns deja o neagră normalitate a zilelor noastre, mi se pare important să ne reapropiem de societate şi să răspundem acestor nevoi. Adică aş vrea să văd acţiune judiciară, acţiune poliţienească – pentru că nici Parchetul nu poate să facă lucrurile singur – în această zonă unde, iată, societatea strigă de durere. Dacă vorbim despre marea corupţie, iarăşi, cred că trebuie să ne concentrăm pe acele zone unde vedem că se pierd fonduri importante. Şi nu vreau să arăt cu degetul, dar mie mi se pare absolut stupefiant felul în care se discută zilele acestea despre faptul că pierdem banii din PNRR pe construcţia de autostrăzi, deoarece n-am respectat legislaţia achiziţiilor publice! Adică, aşa, cu nonşalanţă să spunem lucrurile astea! Deci, şi eu cred că este important să privim spre viitor şi să ne gândim cum reuşim să îmbunătăţim performanţa sistemului judiciar fără excese, dar şi fără tărăgănări şi fără închidere de ochi acolo unde problemele sunt majore. Încrederea în justiţie nu este una la cote importante şi cred că trebuie să ne întrebăm, totuşi, ce se întâmplă, unde ratăm, unde pierdem încrederea cetăţenilor? Că, de cele mai multe ori, cetăţenii au dreptate să nu aibă încredere! Trebuie să vedem care sunt zonele pe care trebuie să intervenim ca lucrurile să se desfăşoare mai bine. Ce vreau eu să spun este că abordarea mea, atunci când vine vorba de probleme complexe, este să le descompun în probleme mai simple. Unele vor putea fi rezolvate mai repede, pentru că sunt mai simple şi pentru că există consens cu privire la rezolvare. De exemplu, aducerea justiţiei mai aproape de oameni, accesibilizarea accesului la justiţie, eficientizarea utilizării de către cetăţenii români a drepturilor pe care le au prin lege, inclusiv prin folosirea instrumentului judiciar, mie mi se pare o prioritate. Şi aici cred că puţini din zona politică de astăzi ar ieşi să spună „nu, eu sunt de părere că justiţia trebuie să rămână în continuare instrumentul pe care îl folosesc cei care au resurse, iar pentru ceilalţi nu ne interesează!“. Am dat un exemplu. Iar altele sunt, probabil, un pic mai complicate. DNA-ul nu mă aştept să fie o chestiune consensuală! Sau alegerea unui nou şef la DNA. Deci, aici ar fi nevoie de mai multă uzură politică, ca să spun, într-un dialog în care preşedintele, iarăşi, va trebui să se poziţioneze, pentru că anticipez că vor exista diferenţe de viziune atunci când va fi vorba despre persoana selectată. Dar, una peste alta, nu cred că e cazul să fim trişti şi să ne resemnăm în acest moment. E abia un început de mandat şi eu sunt încă optimistă pentru ceea ce va să vie.
„Nu putem spune încă de pe acum că domnul Busuioc, ştim noi că la o reformă a salarizării sau a pensiilor ar vota într-o direcţie sau în alta. Haideţi să le dăm ocazia noilor judecători CCR să-şi arate adevăratele valori şi adevăratele cunoştinţe cu ocazia deciziilor pe care le vor lua în aceste funcţii“
Matei Udrea: De ce credeţi că tac politicienii români pe subiectul violenţei şi crimelor împotriva femeilor?
Laura Ştefan: Nu ştiu de ce nu se poziţionează alţii, dar mă bucur că a făcut-o preşedintele. Din punctul meu de vedere este esenţial ca oamenii politici, mai ales cei care ocupă poziţii din care ar putea lua măsuri care să rezolve problema violenţei domestice şi a femicidului, trebuie să se poziţioneze public ferm pe această chestiune. Pentru că, atunci când un fenomen social are o asemenea amploare, tăcerea va fi şi ea interpretată în societate ca o poziţionare: o poziţionare de partea răului.
Matei Udrea: Ce părere aveţi despre schimbările produse la CCR? Am văzut, în funcţie de persoanele care făceau aceste calcule, o tabără care spunea că raportul de forţe a devenit cinci la patru în favoarea PSD-ului, alţii care spuneau că a devenit cinci la patru în favoarea forţelor reformiste. Pe urmă a apărut acel rezultat al votului pentru preşedintele CCR, care iarăşi pare că a surprins pe toată lumea, inclusiv pe preşedintele ţării. Cum aţi perceput dumneavoastră schimbările produse acolo? S-au schimbat trei judecători, trebuie să spunem lucrul ăsta.
Laura Ştefan: Da, o dată la 3 ani se schimbă trei judecători la Curtea Constituţională propuşi de preşedinte, Camera Deputaţilor şi Senat. Şi la fiecare 3 ani avem o reînnoire cu o treime a judecătorilor de la Curtea Constituţională. Eu, una peste alta, sunt pozitivă cu privire la aceste schimbări. Cred că, în acest moment, Curtea arată mai bine decât arăta anterior şi cred că toate aceste calcule, cinci la patru într-o direcţie sau cinci la patru în altă direcţie, sunt un pic fanteziste. De fapt, Curtea ne-a arătat că, de foarte multe ori, aceste majorităţi sunt conjuncturale şi că ţin de problema care se discută la acel moment. De altfel, cred că e greu de prevăzut neapărat ce va face Curtea într-o situaţie sau în alta. Vă dau un singur exemplu: s-a discutat foarte mult despre domnul Busuioc, cu bune, cu rele. Ce pot eu să spun este că, de exemplu, Curtea de Conturi (unde a fost şef Mihai Busuioc înainte să fie numit la CCR – n. red.) a realizat o analiză foarte aprofundată a sistemului de salarizare şi pensionare în justiţie, sub conducerea domnului Busuioc! Deci, nu cred că putem spune încă de pe acum că domnul Busuioc ştim noi că la o reformă a salarizării sau a pensiilor ar vota într-o direcţie sau în alta. Cred că trebuie să le oferim un pic de timp noilor judecători să se exprime pe chestiuni fundamentale. Îi ştiu şi pe Dacian Dragoş, pentru care am un respect profesional, am lucrat împreună, şi cu domnul Asztalos Csaba am avut interacţiuni. Deci, una peste alta, eu cred că în acest moment instanţa constituţională arată mai bine decât arăta înainte de aceste numiri! Şi, după aceea, haideţi să le dăm ocazia să-şi arate adevăratele valori şi adevăratele cunoştinţe cu ocazia deciziilor pe care le vor lua în aceste funcţii.
„Nu mai e vorba despre reforme pe care le facem pentru că ni se spune că aşa trebuie să arate o justiţie competentă, integră, independentă. Vom vorbi despre reforme pe care le facem pentru că ne-a ajuns cuţitul la os, pentru că nu se mai poate continua în sistemul pe care îl avem acum“
Matei Udrea: Curtea Constituţională, în actuala sa formă, credeţi că ar vota, de exemplu, ce a votat Curtea Constituţională în 2018, când a dat acea hotărâre care a demis-o pe Kovesi de la DNA?
Laura Ştefan: Mi-e greu să anticipez în acest moment ce ar face Curtea Constituţională într-o situaţie similară! Suntem în momente istorice complet diferite. Şi din punct de vedere juridic cred că lucrurile s-au mai lămurit de la acel punct până în prezent. Practica CEDO a evoluat şi ea de la a spune că persoanele numite politic, în care jucătorul politic are un cuvânt important de spus, deci că aceste persoane nu beneficiază de inamovibilitate în funcţie, până la practica mai recentă, inclusiv în dosarul doamnei Kovesi, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului spune că, dimpotrivă, pentru anumite funcţii, chiar dacă există o componentă politică, există anumite garanţii care trebuie să fie la dispoziţia persoanelor care ocupă aceste funcţii pentru a nu putea fi demise fără un due process (respectarea drepturilor persoanei judecate – n. red.), ca să spunem aşa, şi fără să aibă dreptul de a fi ascultate. Sunt multe lucruri de discutat despre cum funcţionează Curtea. Au fost deja câteva decizii mari care au arătat că e nevoie de o reformare a legislaţiei Curţii Constituţionale. Dar, pentru că tot vorbeam de domnul preşedinte, aş spune că pe mine mă bucură numirea pe care a făcut-o la Curtea Constituţională şi mă bucură faptul că deşi în campanie a vorbit foarte apăsat despre nevoia de a numi magistraţi de carieră la Curtea Constituţională, atunci când a avut ocazia să facă această numire, a înţeles că e nevoie ca în Curtea Constituţională să fie o reprezentare mai largă, iar Curtea să nu fie limitată doar la magistraţi, foşti magistraţi, magistraţi de carieră, ci să includă şi alte zone juridice din societatea românească. Pentru că tocmai asta e esenţa Curţii. Curtea nu este o instituţie judiciară propriu-zisă, ea este o instituţie juridico-politică unde se discută nu doar buchea cărţii şi unde e bine să fie reprezentate viziuni mai largi ale societăţii, inclusiv prin membrii care sunt numiţi în această instanţă. Deci, iată, îl avem pe domnul Asztalos Csaba, de la CNCD, îl avem pe Dacian Dragoş, care vine din zona universitară şi care are expertiză pe achiziţii publice şi îl avem şi pe domnul Busuioc, care a fost la Curtea de Conturi până acum şi care, să spunem, ar avea o expertiză în zona financiar-bugetară, finanţe publice şi felul în care putem gândi reformarea statului inclusiv din perspectiva mult-discutatei viitoare regionalizări. Deci, mie mi se pare că este important ca la Curte să avem competenţe diverse şi, mai ales în contextul reformelor pe care România va trebui să le facă în perioada imediat următoare, cred că e important să avem viziuni diferite, care cumva, prin dezbateri, să genereze această decizie comună, până la urmă, pe care o ia Curtea prin intermediul actelor pe care le adoptă. Dar dezbaterile sunt importante şi perspectivele diverse sunt importante.
Matei Udrea: Având în vedere tot ce am discutat noi până în acest moment, cum vă aşteptaţi să evolueze lupta pentru reformarea Justiţiei în următorii? Haideţi, să zicem, până în 2028, adică până la următoarele alegeri!
Laura Ştefan: Până acum am fost mai optimistă decât sunt eu de obicei, dar trebuie să adaug un bemol aici. Cred că momentele astea de salt şi de reformă profundă au fost acompaniate tot timpul de mize majore în politica noastră externă, fie că a fost vorba despre aderarea la NATO, fie că a fost vorba despre aderarea la Uniunea Europeană. În acest moment, singura miză majoră externă este aderarea la OECD, care e mai puţin concentrată pe zona de reformă judiciară. Şi, din păcate, cealaltă mare miză externă este războiul din Ucraina, care de asemenea nu este de natură să pună presiune pe statul român pentru reformarea sistemului de justiţie. Deci, cumva, acum suntem într-o paradigmă complet schimbată celor pe care le-am avut în anii anteriori. Dacă facem schimbări în acest moment şi dacă facem reforme în zona judiciară, le vom face pentru că aşa credem noi, România, că trebuie! Se vorbeşte foarte mult despre reformarea sistemului de pensii şi de salarii nu doar pentru că suntem într-o criză financiară profundă, ci şi pentru că – şi iată, despre asta a vorbit foarte clar premierul de mai multe ori – se discută un argument care ţine de rezonabilitate şi de corectitudine, de tratament egal între cetăţenii acestui stat. Deci, cred că viitorul, cel puţin pe termen mediu, va fi al acelor reforme profund asumate intern! Adică nu mai e vorba despre reforme pe care le facem pentru că ni se spune că aşa trebuie să arate o justiţie competentă, integră, independentă. Vom vorbi despre reforme pe care le facem pentru că ne-a ajuns cuţitul la os, pentru că nu se mai poate continua în sistemul pe care îl avem acum. Îmi închipui că vor fi mai puţine zone de reformă, dar că acolo unde se va interveni, se va interveni cu convingere şi consumare a acestor reforme!
Matei Udrea: Concret, la ce segmente sau elemente vă aşteptaţi să se încerce o reformă în următorii ani? Dacă ar fi să enumeraţi două-trei, unde credeţi dumneavoastră că se va încerca acest lucru?
Laura Ştefan: Păi, cred că una a fost deja anunţată de preşedinte, şi anume setarea unor aşteptări sau a unor standarde de performanţă pentru viitorii procurori-şefi. O alta pe care o anticipez este, probabil, fluidizarea unor proceduri în zona comercială, în zona de contencios administrativ, care pune probleme în continuare din perspectivă economică. Şi, dacă ar fi să mai aleg una, sper că vom reuşi să înţelegem că este absolut esenţial ca accesul la justiţie să devină unul efectiv nu doar pentru cei care au resurse, ci şi pentru cei care în acest moment nu sunt clienţi pentru justiţia noastră, ca serviciu public, pentru că nu îşi permit sau pentru că nu ştiu că pot accesa acest serviciu care ar trebui să existe pentru toţi cetăţenii români. Ăsta e pariul meu, vedem ce iese din el în 2-3 ani!
„Cu siguranţă se poate face reforma pensiilor! Vorbim de 10 ani de reforma pensiilor speciale, dar nimeni, niciun guvern nu a adoptat măsuri ferme pentru a schimba sistemul. Dacă lucrurile astea erau făcute acum 10 ani, grupul afectat în acest moment de măsuri ar fi fost mai mic“
Matei Udrea: Vedeţi vreo şansă să se poată face o reformă a pensiilor speciale fără să fie atacată şi desfiinţată în instanţe şi la Curtea Constituţională?
Laura Ştefan: Cu siguranţă! Da, se poate face reforma pensiilor fără probleme. Cum spuneam, atunci când avem o problemă complexă, ea trebuie descompusă în probleme mai simple. Şi multe din aceste descompuneri ar fi rezolvat parte din problemă în acest moment, dacă deciziile acelea ar fi fost luate la momentul respectiv. De exemplu schimbarea sistemului de pensii pentru viitor. Dar dacă se discută de reformarea pensiilor speciale de ani de zile, de ce în toţi aceşti ani nu am tras o linie, să spunem: „Domnule, cel puţin începând de acum încolo, lucrurile vor sta aşa pentru cei care intră în sistem de astăzi!“. Am pierdut ani buni în care în sistemele acestea speciale… Şi nu vorbim doar despre magistraţi aici, că şi asta mi se pare un pic incorect, să ducem discuţia doar înspre zona de justiţie când, de fapt, pensii de serviciu sau speciale beneficiază şi alte categorii profesionale, oamenii din serviciile de informaţii, poliţiştii şi aşa mai departe. Bun, deci, dacă vrem să reformăm sistemul, un element important este să schimbăm regulile pentru viitor. Deci, schimbăm regulile şi, de acum încolo, cei care intră în sistem beneficiază de o pensie calculată în maniera pe care o considerăm corectă la acest moment. Doi: se poate face o creştere a vârstei de pensionare! După părerea mea, nimic în Constituţie nu împiedică să creştem treptat vârsta de pensionare. De altfel, am mai făcut asta şi pentru populaţia generală atunci când s-a reformat Legea Pensiilor în anii 2000 şi s-a crescut vârsta de pensionare. Deci, cum a fost constituţional atunci este constituţional şi acum! Iar un al treilea lucru: mi se pare că felul în care se calculează pensia, de asemenea, poate fi modificat. Nu scrie nicăieri în Constituţie că trebuie să ai pensie mai mare decât salariul pe care îl primeşti atunci când munceşti! Deci acest 80% din brut nu e bătut în cuie şi nu e nici ceva normal să iei mai mulţi bani când stai acasă ca pensionar decât atunci când mergeai la serviciu pentru a exercita funcţia publică respectivă. Deci, iată doar câteva idei care cred eu că pot fi puse în aplicare. Important este să se procedeze cu măsură şi să se măsoare de 3 ori înainte de a se tăia.
Matei Udrea: Credeţi că există în acest moment, în actuala coaliţie, voinţa şi bunăvoinţa pentru a se schimba lucrurile, astfel încât să nu se mai blocheze în instanţe toate încercările de reformă?
Laura Ştefan: Nicio politică de acest tip nu se poate construi pe bunăvoinţă! Evident că cei care vor fi afectaţi vor încerca să conteste aceste măsuri. Eu cred că, măcar la nivel de declarativ, în acest moment, domnul Bolojan a spus clar că asta este o prioritate pentru guvernul său. Şi cred că este onest atunci când spune chestiunea asta. Dacă va avea şi susţinere în guvern să treacă toate aceste măsuri, vom vedea! Repet, eu nu înţeleg de ce vorbim de 10 ani de reforma pensiilor speciale, dar nimeni, niciun guvern nu a adoptat măsuri ferme pentru a schimba sistemul de pensionare specială pentru viitor! Pentru că, dacă lucrurile astea erau făcute acum 10 ani, grupul afectat în acest moment de măsuri care merg mai departe, de schimbare a regulilor pentru viitor, ar fi fost mai mic. Şi ar fi existat o contrapondere în sistem de oameni care, în ultimii 10 ani, ar fi intrat în sistem şi n-ar avea o miză în susţinerea acestui sistem special de pensii şi salarii, pentru că în cazul lor aceste reglementări nu s-ar aplica. Deci, repet, cred că şi România şi politicienii români trebuie să se obişnuiască cu măsuri parţiale care, până la urmă, deşi nu rezolvă în integralitate o problemă, totuşi o rezolvă într-o proporţie importantă. Şi cred că nu trebuie să ezităm să luăm măsurile bune astăzi doar pentru că ele nu sunt perfecte şi nu rezolvă absolut toate problemele. Ele sunt o piesă absolut importantă în puzzle şi trebuie să facem lucrurile care pot fi făcute astăzi, chiar dacă ambiţiile poate că sunt mai mari decât ceea ce este de atins pentru un termen foarte scurt.
Matei Udrea: Vă mulţumesc foarte mult pentru amabilitate!
Laura Ştefan: Cu mare plăcere, mulţumesc şi eu!
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
