Marele pericol pentru România este, în acest moment, ca diviziunea creată şi întreţinută de actori deopotrivă externi şi interni să se transforme într-o falie culturală care să ducă la război civil, apreciază antropologul şi istoricul Andrei Colţea într-un interviu acordat News.ro. Problema s-ar putea ameliora prin comunicare, dar nici preşedintele, nici premierul nu au astfel de abilităţi, iar aceşti actori externi şi interni continuă să alimenteze diviziunile într-un război hibrid mult mai amplu, care vizează nu doar România, ci şi Uniunea Europeană, mai spune interlocutorul.
Antropolog, istoric, scriitor şi cercetător al fenomenelor religioase, Andrei Colţea a petrecut mulţi ani în Extremul Orient, unde a obţinut un doctorat în Studii Globale la Universitatea din Shanghai (China), a predat engleză în Coreea de Nord şi apoi a stat o perioadă în Mongolia. Acum este consultant de branding intercultural pentru companiile internaţionale, cu experienţă inclusiv în marketing politic şi educaţie.
O conjunctură geopolitică a făcut ca, în acest moment, Rusia, SUA şi China să se alinieze într-un atac concertat asupra Uniunii Europene, pe care încearcă să o distrugă înainte ca europenii să poată să se coaguleze şi să devină un centru de putere mondial, afirmă Andrei Colţea. UE este vulnerabilă pentru că toate reţelele de socializare sunt în mâinile acestor inamici ai săi. Europa n-are nici măcar o singură reţea social media, iar Rusia (Telegram), China (TikTok) şi SUA (X, Facebook, Instagram) se folosesc de aceste arme pentru a slăbi Bătrânul Continent şi a adânci diviziunile din interiorul său.
În plan intern, PSD a făcut o greşeală ireparabilă când a ajutat AUR să crească. Exodul electoratului conservator şi tradiţionalist către AUR este ireversibil, iar PSD nu-l poate opri tocmai pentru că nu este credibil când încearcă să joace cartea populismului. Populismul spune că opune poporul oprimat sistemului corupt, iar PSD este perceput de români ca fiind sistemul corupt. Prin urmare, nu are cum să transmită mesaje populiste şi să fie crezut. Dacă nu se va reforma autentic şi nu se va repoziţiona rapid ca un partid de stânga european, nu are cum să evite dispariţia, anticipează Andrei Colţea.
Citiţi mai jos analiza făcută de antropolog asupra motivelor pentru care milioane de români trăiesc într-o realitate paralelă, cât de veridică e teza ruşilor că românii aparţin cultural spaţiului oriental şi cât de vechi sunt, de fapt, tradiţiile invocate de izolaţionişti:
„Rusia încearcă să modifice traseul occidental al poporului român, pentru că întotdeauna ne-a considerat ca fiind în sfera ei de influenţă. America face acelaşi lucru din raţiuni legate de războiul ei cultural intern, iar China o face din alte raţiuni geopolitice, dar obiectivul final e acelaşi şi nu e legat doar de România, ci de întreaga Uniune Europeană“
Matei Udrea: Domnule Andrei Colţea, vă mulţumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu.
Andrei Colţea: Eu vă mulţumesc!
Matei Udrea: Voi încerca să exploatez calitatea dumneavoastră de antropolog şi de istoric şi încep cu următoarea întrebare: cât credeţi că va mai rămâne România ruptă în două după ultimele opt luni în care pare că s-a purtat o campanie pentru a face, dintr-un popor, două popoare?
Andrei Colţea: Eu, în general, prefer să greşesc pe latura pesimismului, adică nu sunt foarte optimist în legătură cu posibilitatea de a rezolva această falie culturală, politică. De ce spun asta? În principal pentru că nici noua conducere, nici de la Cotroceni, nici de la Palatul Victoria, nu demonstrează capacităţi de comunicare cu mult mai bune decât vechea conducere! Şi comunicarea este cheia. De asemenea, sunt mai mulţi factori care susţin această diviziune, de la modul în care funcţionează social media până la capacităţile de comunicare instituţionale, până la actorii externi care se implică în această problemă. Şi nu văd o rezolvare rapidă în niciuna din aceste situaţii. Iar diviziunea o să dureze foarte mult timp. Ce sper eu este ca această diviziune să rămână în nişte termeni pe care îi putem gestiona, să rămână gestionabilă, pentru că riscul este foarte mare, mai ales că acum avem şi problema relaţiei cu Statele Unite, subiect pe care putem, probabil, să-l dezvoltăm mai departe în acest interviu. Deci, ca să rezum, nu sunt foarte optimist că problema se poate rezolva repede, pentru că sunt necesare nişte schimbări structurale în mai multe domenii.
Matei Udrea: Haideţi să luăm pe rând problemele pe care le-aţi deschis prin răspunsul dumneavoastră. Mai întâi, la ce vă gândiţi când spuneţi că e o falie pe termen lung? Ce orizont de timp aveţi în vedere? Apoi, când spuneţi că speraţi ca lucrurile să rămână aici şi să nu degenereze, la ce vă gândiţi? Că se poate ajunge la violenţe?
Andrei Colţea: Se poate ajunge cu siguranţă la violenţă! Nu vreau să folosesc cuvinte mari, dar orice război civil întotdeauna a pornit de la o falie culturală care s-a tradus în domeniul politic şi a degenerat în violenţă. Ca orizont de timp, probabil o să ia câţiva ani! Câţiva ani în care trebuie să facem foarte multe lucruri bine simultan. Însă aceasta e genul de problemă care e mai uşor de creat decât de rezolvat. Şi cred că rezolvarea trebuie să vină în primul rând de sus în jos, în acest caz. Trebuie să existe nişte eforturi conştiente din partea instituţiilor statului şi ale Uniunii Europene în acest sens. Şi trebuie luată în serios, pentru că nu este o problemă care pleacă neapărat de la faptul că o parte a societăţii este needucată, este influenţată de Rusia sau de China sau, mai nou, de Statele Unite. Bineînţeles, aceştia sunt factori care amplifică problema, dar principala problemă este lipsa de comunicare şi lipsa de înţelegere pentru cealaltă tabără. Noi ne situăm acum într-o poziţie, să zicem, liberal-progresistă ca leadership politic şi suntem destul de comozi în a ne raporta la mişcarea asta suveranist-naţionalistă, de extremă dreaptă sau cum vreţi să-i spuneţi dumneavoastră, ca la o mişcare plecată din lipsă de educaţie, din neadaptare la noile realităţi geopolitice şi economice. Ne gândim la ei ca la nişte oameni lăsaţi în urmă de globalizare. Şi astea sunt concepţii facile care mai degrabă dăunează şi mai degrabă ne fac să ne simţim bine cu noi în şine. Atât timp cât nu înţelegem adevărata paradigmă a celor care se situează pe acele poziţii culturale şi politice, n-o să ajungem nicăieri. Ei nu pot fi convinşi, cum speră mulţi, prin argumente raţionale, într-un mod iluminist: le explicăm oamenilor că se înşală în punctele X, Y şi Z, ei o să creadă şi o să zică: „Da, domnule, am greşit, hai să îmi schimb opinia!“. Pentru că multe din aceste opinii – şi ale noastre, dar şi ale lor – nu se bazează neapărat pe argumente raţionale, ci pe raţionalizări. Raţionalizările, după cum ştiţi, vin după ce noi am luat o anumită poziţie care a fost determinată… Nu vreau să zic emoţional 100%, dar de foarte mulţi factori emoţionali. Iar polarizarea – pentru că despre asta e vorba până la urmă – este determinată de lipsa de înţelegere a acestor factori emoţionali, pe de o parte, şi de modul în care funcţionează comunicarea în societate, inclusiv algoritmii social media care o amplifică, deci o fac posibilă din punct de vedere tehnologic.
„Eu am acceptat demult faptul că oamenii funcţionează în primul rând după nişte resorturi emoţionale. Numai că cei mai raţionali dintre noi sunt mult mai buni în a-şi explica anumite atitudini pe care le iau în funcţie de anumite emoţii. Oamenii mai puţin raţionali sau mai puţin educaţi nu sunt la fel de buni în a raţionaliza şi a-şi rezolva anumite disjuncţii cognitive. De asta par iraţionali“
Matei Udrea: Domnule Colţea, avem o parte însemnată a populaţiei care trăieşte într-o realitate paralelă. În timp ce România se confruntă cu chestiuni cât se poate de concrete – un deficit excesiv, pericolul de a fi retrogradată în junk de agenţiile de rating, de a pierde bani de la Uniunea Europeană, creşteri de taxe care vor genera inflaţie, vor reduce veniturile oamenilor, deci chestii cât se poate de palpabile –, milioane de români se tem că în luna august intrăm în război, că guvernul e o marionetă a Franţei, că Nicuşor Dan e autist, că Bolojan a furat TIR-uri când era tânăr. Cum s-a putut ajunge aici, ca aproape jumătate din populaţia României să nu mai aibă niciun contact cu realitatea?
Andrei Colţea: Aţi folosit foarte bine termenul de realitate paralelă. Exact despre asta e vorba. Eu, ca antropolog şi, în general, ca intelectual, să zicem, încerc să ajung la sursa problemei. Faptul că oamenii ăştia cred că Nicuşor Dan e autist, că Bolojan a furat TIR-uri etc, etc, astea nu sunt chestiuni paradigmatice, deci nu sunt chestiuni centrale în paradigma lor. Trebuie să păşim un pic în realitatea lor şi eu asta încerc să fac. În acest moment lucrez la o carte care exact asta face. Am luat o grămadă de interviuri oamenilor din această, să zicem, tabără suveranistă prin care încerc să înţeleg conceptele centrale ale paradigmei lor. Şi nu este vorba neapărat de dezinformare. Bineînţeles că sunt anumiţi actori, externi sau interni, care exploatează modul lor de a gândi şi de a se informa şi de a se raporta la realitate, servindu-le poveşti din acestea pe care le-aţi menţionat. Dar problema centrală nu este asta! Ca să fiu mai concret, pentru că până acum am fost destul de teoretic: oamenii ăştia au alte nevoi emoţionale decât noi, să zicem. Emoţionale, dar şi intelectuale. Ei, pur şi simplu, se raportează altfel şi au alt sistem de valori, se raportează altfel la realitate, într-un mod pe care noi nu-l înţelegem. De aici pleacă şi diviziunea asta între cultura woke, să zicem, şi cultura conservatoare. Acest război cultural s-a născut în America şi a fost exportat în Vest. Noi ne-am pliat pe el, dar cu alte probleme. Deci noi am adaptat războiul ăsta cultural la problemele noastre, pentru că noi, de exemplu, n-avem probleme neapărat de rasism şi nici măcar neapărat de migraţie. Avem probleme, totuşi, legate de gen, de sexualitate, de familia tradiţională. Şi, încă o dată, este vorba despre nevoile emoţionale ale acestor oameni. Gândiţi-vă că şi operatorii de jocuri de noroc ştiu foarte bine că oamenii au un apetit diferit pentru risc, de exemplu. În funcţie de asta, comportamentul lor este diferit. Oamenii cu un apetit pentru risc mai mare investesc mai mult, îşi asumă mai multe riscuri. Gândiţi-vă la cei care trăiesc, de exemplu, în oraşele mari, pentru că este o diviziune şi pe zona asta, urban mare versus rural şi urbanul mic. Oamenii care trăiesc în urbanul mare trăiesc într-un mediu un pic mai imprevizibil. Dar fac asta pentru că ei sunt mai deschişi la experienţe noi, sunt mai puţin ataşaţi de valori tradiţionale şi ca strategie economică, în general. Ei îşi asumă mai multe riscuri ca să aibă, tot în general, beneficii mai mari. Nu toţi suntem croiţi la fel! Oamenii nu ajung la apetitul ăsta pentru risc pentru că trăiesc în urbanul mare, ci mulţi dintre oamenii care se mută în urbanul mare au deja acest apetit ridicat pentru risc. Eu îi spun apetit pentru risc, dar puteţi să-i spuneţi şi altfel. Eu am pornit pe exemplul ăsta. Sunt alţi oameni care au nevoie de valori mai stabile, să le spunem tradiţionale, pentru care lumea este un loc destul de ameninţător. Ei vor să aibă o înţelegere a lumii pe care o divid în diverse grupuri, în diverse dualisme. Spre exemplu, cel mai simplu, bărbat-femeie. Nu este întâmplător exemplul pe care l-am dat, pentru că sunt foarte multe discuţii şi e exploatată problema asta a diviziunilor de gen şi de sexualitate. Oamenii aceştia au nevoie de organizarea asta a realităţii pentru că asta pe ei îi face să se simtă în siguranţă şi face realitatea să fie cumva previzibilă. Fluiditatea pe care o promovează progresismul şi cultura woke, fluiditatea asta absolută, faptul că biologia nu contează când vorbim de gen, deci eu transcend biologia şi pot să-mi asum orice identitate, vreau fluiditate de genul ăsta, nu este o chestie acceptabilă pentru vaste categorii de oameni. Aş spune, chiar, pentru majoritatea oamenilor, care vor să aibă repere stabile în realitate. Noi nu putem să-i învinovăţim pur şi simplu pentru că ei nu pot să se adapteze la acest gen de fluiditate care, până la urmă, sincer să fiu, este foarte discutabilă. A ieşit acum, recent, o carte pe care o citesc, se numeşte „Religia Woke“, a lui Braunstein, şi în ea fenomenul woke-ismului este descris ca o religie născută în universităţi. Eu am studiat fenomenele religioase, nu e chiar o religie, în opinia mea, dar are suficient de multe elemente religioase. Şi noi funcţionăm cu foarte multe dintre aceste mitologii şi foarte multe dintre aceste elemente religioase în paradigma cu care abordăm realitatea indiferent dacă suntem credincioşi sau nu.
Matei Udrea: Întrebarea ar fi de ce atât de mulţi oameni sunt preocupaţi sau pot să rezoneze la astfel de chestiuni când totuşi, după părerea mea, tema woke-conservatori sau identitatea de gen este cu totul marginală în România. Până să vină homosexualii să-i alerge pe români pe străzi avem o problemă cu inflaţia, avem o problemă cu TVA-ul care a crescut. Adică sunt chestiuni concrete pe care le simţi când intri la supermarket. Ce rost are să te lupţi cu nişte fantasme?
Andrei Colţea: E adevărat, dar scumpiri am mai văzut, inflaţie am mai văzut. În schimb, homosexuali care să te alerge pe stradă, mai greu. Încă o dată, eu am acceptat demult faptul că oamenii funcţionează în primul rând după nişte resorturi emoţionale. Chiar şi cei mai raţionali dintre noi! Numai că cei mai raţionali dintre noi sunt mult mai buni în a raţionaliza, în a-şi explica anumite atitudini şi anumite poziţii pe care le iau în funcţie de anumite emoţii. Iar oamenii mai puţin raţionali sau mai puţin educaţi nu sunt la fel de buni în a raţionaliza şi a-şi rezolva anumite disjuncţii cognitive. De asta par iraţionali. Dar ce vreau să reţineţi este că şi noi, şi ceilalţi ne bazăm alegerile, în general, pe nişte resorturi emoţionale. Iar pe ei îi sperie foarte mult chestia asta cu homosexualii. Noi trebuie să aflăm, să înţelegem ce îi sperie pe ei, ce gen de schimbări, pentru că sunt unele lucruri care nu sunt atât de înspăimântătoare şi nu fac realitatea un loc atât de imprevizibil. Cum ar fi inflaţia, de exemplu! Inflaţia este un fenomen economic normal, oamenii în ţara asta au dus-o şi mai greu, şi mai bine, o să vină şi mai greu acum din cauza situaţiei. Dar ei au mai văzut lucruri de genul ăsta, au mai trecut prin asta. Însă curentul ăsta, woke, care lor li se pare impus de la Bruxelles sau că vine din Vest şi nu face parte din cultura noastră tradiţională, în special în ceea ce priveşte identităţile de gen şi preferinţele sexuale, asta îi sperie pe ei, pentru că sunt obişnuiţi cu o anumită stare de lucruri, cu familia tradiţională. Aţi văzut cât de ataşaţi suntem noi de familia tradiţională! Nu e o miză economică aici!
„Faptul că această campanie de discreditare a preşedintelui şi premierului continuă este în primul rând un semn al îngrijorării actorilor externi şi interni care au alimentat această diviziune în societate. Faptul că avem un preşedinte şi un premier destul de capabili să rezolve problemele economice create de alţii, să atenueze diviziunea, asta îi îngrijorează pe cei care vor să o întreţină din raţiuni politice“
Matei Udrea: Da, dar şi aici e o chestiune destul de discutabilă, dacă ne uităm la numărul de femei ucise de partenerii lor în primele şase luni ale acestui an – vorbim de zeci de cazuri – asta apropo de felul în care percepem noi familia tradiţională. V-aş întreba altceva: ce impact şi ce obiective poate avea continuarea acestei campanii susţinute de discreditare a preşedintelui şi a premierului? Vedem că efortul se prelungeşte mult după 18 mai. Practic, nu a încetat nici pe TikTok, nici pe Facebook, nici la unele televiziuni. Se continuă aceste narative care ni-i prezintă ca pe nişte slugi ale Occidentului, nişte incapabili, nişte oameni rău intenţionaţi.
Andrei Colţea: Faptul că această campanie se continuă este în primul rând un semn al îngrijorării actorilor externi şi interni care au alimentat această diviziune. Pentru că, până la urmă, în opinia mea, când tragi linia, avem un preşedinte destul de capabil, un premier destul de capabil. Aici sunt chiar optimist în legătură cu viitorul pe termen scurt şi mediu. Dar faptul că ei sunt destul de capabili să rezolve problemele economice create de alţii, dar şi măcar să atenueze un pic diviziunea asta, să o rezolve parţial, asta îi îngrijorează pe cei care vor să o întreţină din raţiuni politice. Pentru că sunt şi actori în ţara noastră care beneficiază de această diviziune şi pot să o exploateze cam ca peste tot, dar şi din raţiuni geopolitice, pentru că sunt actori externi care urmăresc să divizeze Uniunea Europeană. Şi eu despre asta scriu destul de mult în ultima vreme. Sunt actori interesaţi ca Uniunea Europeană să nu-şi ia locul meritat la masa celor puternici ca centru de putere geopolitic. Şi există o vulnerabilitate în Uniunea Europeană, pentru că Uniunea Europeană este un exemplu, practic, de democraţie, de drepturile omului, de cuceriri ale liberalismului într-un sens pozitiv. Însă are vulnerabilitatea asta, ca orice democraţie, liderii trebuie să se supună voinţei populare. Nu prea e foarte mult loc de leadership de sus în jos, în ciuda faptului că foarte mulţi se plâng de chestia asta. Şi suntem vulnerabili atacurilor unor actori externi. Ca să revin la subiect, campania asta împotriva preşedintelui şi a prim-ministrului o să continue atâta timp cât ei reprezintă nişte pericole pentru acei actori care vor să alimenteze diviziunile astea. Eu am discutat şi continui să discut cu oameni din zona asta suveranistă, cu oameni de rând care nu sunt încântaţi de activitatea preşedintelui şi a primului ministru, dar sunt mai optimişti decât erau înainte de alegeri. Au reuşit să-i convingă măcar în parte de bunele lor intenţii. Şi există acest pericol pentru unii – aşa îl văd ei, ca pe un pericol – ca falia asta în societate să se reducă. Şi atunci, bineînţeles că mijloacele lor – televiziuni, social media – sunt mai înverşunate în a alimenta această idee. Nu funcţionează întotdeauna, dar situaţia aceasta de diviziune este cât de cât întreţinută. Ce cred că s-ar putea face? Lucrurile astea s-ar putea rezolva cu aceleaşi instrumente, pur şi simplu cu comunicare. Se încearcă... Mai mult premierul decât preşedintele încearcă să facă acest lucru. Se poate îmbunătăţi, se pot face lucrurile mai bine. Eu aş avea şi sugerez încontinuu nişte idei, dar lucrurile pot evolua în bine.
Matei Udrea: Ce părere aveţi despre teza istoricului Cosmin Popa, care spune că sesizează un efort al Rusiei de a schimba traseul civilizaţional şi cultural occidental al poporului român? Voiam să vă întreb dacă aţi sesizat şi dumneavoastră ceva de genul ăsta şi dacă ruşii şi-au atins sau sunt pe cale să-şi atingă obiectivul.
Andrei Colţea: Fără îndoială, are şi sens geostrategic această teză! Eu n-am niciun dubiu cu privire la veridicitatea tezei respective. Şi eu îl citesc pe Cosmin Popa în articole şi apariţii, sunt foarte de acord cu ce spune, mai ales că e un cunoscător fin al realităţilor ruseşti. Eu cred că Rusia nu este singura problemă! Rusia este adversarul pe care îl vedem şi adversarul cel mai evident, dar sunt alţi actori care acţionează mai subtil, şi mă refer aici la Statele Unite şi la China! Care, întâmplător, au aceleaşi obiective geostrategice legate de Uniunea Europeană şi acţionează aproape concertat cu Rusia, beneficiind şi de faptul că ei controlează platformele de social media pe care noi le folosim în Europa. Deci, noi nu folosim nicio platformă europeană! De la Facebook, la TikTok şi la Telegram, la toate aparţin, să zicem, rivalilor geopolitici şi, prin urmare, suntem foarte vulnerabili! Evident că Rusia încearcă să modifice traseul occidental al poporului român, pentru că întotdeauna ne-a considerat şi ne va considera ca fiind în sfera ei de influenţă. America face acelaşi lucru din raţiuni legate de războiul lor cultural intern, iar China face acest lucru din alte raţiuni geopolitice un pic mai complexe şi mai subtile, dar obiectivul final e acelaşi, până la urmă, şi nu e legat doar de România, ci de întreaga Uniune Europeană. Dar Rusia are obiective specifice, într-adevăr, legate de România, din raţiuni pur şi simplu geografice, mai ales în contextul războiului din Ucraina. Doar dacă ne uităm pe o hartă putem să înţelegem imediat şi fără pregătire geopolitică importanţa poziţiei României pentru situaţia din Ucraina.
„Ştiţi cum e cu valorile astea tradiţionale? Foarte multă lume le invocă: mâncare tradiţională sau dansuri tradiţionale. Dar ele, în general, sunt mai recente decât am crede. Majoritatea dansurilor tradiţionale sau a mâncărurilor n-au mai mult de 150 de ani. Trebuie să depăşim ideea că noi facem parte dintr-un spaţiu anume cultural. Acum am făcut alegerile, ne-am orientat spre Vest, cu care suntem perfect compatibili“
Matei Udrea: Domnule Colţea, e corectă teza ruşilor că poporul nostru este unul mai degrabă integrat cultural spaţiului oriental decât celui european şi că românii au fost, de fapt, deturnaţi din acest spaţiu cultural oriental de către francezi? Ştim povestea: elitele care la începutul anilor 1800 s-au şcolit în Franţa, s-au întors în ţările române, au făcut unirea şi au orientat România către Europa.
Andrei Colţea: Istoric vorbind, este corect. Dar eu încerc să evit a folosi istoria şi trecutul, în general, ca argument pentru cum ar trebui să arate viitorul. Cultura, în general, e o chestiune foarte fluidă, care se schimbă cu o viteză mai mare sau mai mică. Dar nu există o apartenenţă fixă la un anumit spaţiu cultural şi care nu se poate modifica. Într-adevăr, timp de sute de ani am avut compatibilităţi cu spaţiul estic, mai întâi cu cel bizantin, apoi cu cel otoman şi rus. Într-adevăr, am avut aceste compatibilităţi, aceste moduri de a înţelege lumea şi de a face lucrurile în care erau integrate şi elitele. La un moment dat, pe la jumătatea Secolului al XIX-lea, elitele au virat spre Occident, construind acest proiect care se numeşte România modernă, şi au antrenat în această mişcare şi restul populaţiei. Care, într-adevăr, a rămas ataşată de nişte valori, să le spunem, tradiţionale. Dar ştiţi cum e cu valorile astea tradiţionale? Foarte multă lume le invocă: mâncare tradiţională sau dansuri tradiţionale. Dar ele, în general, au o vârstă mult mai mică decât ne imaginăm noi…
Matei Udrea: Sunt mai recente decât am crede.
Andrei Colţea: Mai recente, exact! Sunt mai recente decât am crede. Majoritatea dansurilor tradiţionale sau a mâncărurilor nu au mai mult de 150 de ani. Şi asta este o dovadă a faptului că cultura unui popor evoluează permanent. Iar singurul lucru care ar trebui să ne intereseze până la urmă nu este cărui spaţiu cultural aparţinem, pentru că nu este o chestie fixă asta, ci este o chestie de alegere. Până la urmă, ce ar trebui să ne preocupe este viteza cu care ne mişcăm. Pentru că noi ne mişcăm permanent, dar ne mişcăm cu viteze diferite. Elitele, în general, se mişcă puţin mai repede, restul populaţiei puţin mai încet. Şi trebuie să ne preocupe să potrivim aceste viteze, pur şi simplu! Să aducem restul populaţiei la viteza cu care se mişcă elitele. Asta, într-o societate ideală. Dar, încă o dată, trebuie să depăşim ideea că noi facem parte dintr-un spaţiu anume cultural. Avem valorile noastre, avem mentalitatea noastră, avem modul nostru de a ne adapta la schimbări şi la realitate, dar nu avem o apartenenţă la un spaţiu cultural sau altul. Noi acum am făcut alegerile în ultima vreme, ne-am orientat spre Vest, suntem – după cum se vede – perfect compatibili. Eu cred că nu există nicio incompatibilitate de fond cu valorile occidentale sau europene. Asta cu valorile incompatibile este o mitologie! În general, când vedeţi oamenii că apelează la trecut ca să aducă argumente despre cum ar trebui să fie viitorul, în general ei au obiective politice care nu sunt neapărat curate. Eu aş evita… Sunt foarte suspicios cu privire la folosirea istoriei ca argument, deoarece în istorie poţi să greşeşti argument pentru aproape orice.
„A fost o greşeală strategică pentru PSD a promova AUR ca soluţie pentru a-şi atinge obiectivele politice. Greşeala asta strategică cred că este, până la urmă, ireversibilă. Nu există aproape nicio şansă ca PSD-ul să recupereze acel electorat. Eu cred că ar trebui să se orienteze spre a deveni un partid de centru-stânga modern, european. Dacă nu, PSD-ul va dispărea de pe scena istoriei“
Matei Udrea: Ultima întrebare. În ultimul sondaj, AUR este la peste 40%, iar PSD-ul a căzut pe locul 3. Pare că între cele două partide există un principiu al vaselor comunicante. Cu cât creşte unul mai mult, cu atât scade celălalt. E un proces pe care am văzut că-l percep şi liderii PSD foarte acut. Ei încearcă să se poziţioneze acum, e o dispută în interiorul partidului dacă să copieze AUR cu mesaje naţionaliste sau să apuce pe calea unui fel de doctrine social-democrate de tip european. De ce are loc această scurgere de electorat dinspre PSD spre AUR?
Andrei Colţea: Păi, în primul rând, pentru că electoratul PSD se confundă cu potenţialul electorat al suveraniştilor. A fost o greşeală strategică pentru PSD a promova AUR ca soluţie politică pentru a-şi atinge obiectivele politice. Greşeala asta strategică e din cauza lipsei de viziune a liderilor PSD şi cred că este, până la urmă, ireversibilă. Dacă tot aţi pus întrebarea, eu cred că nu există aproape nicio şansă ca PSD-ul să recupereze acel electorat. Sunt mai multe motive pentru această situaţie. În primul rând, pentru că PSD-ul este asociat cu sistemul în ochii acestui electorat, iar populismul ştiţi că opune poporul oprimat şi asuprit sistemului corupt. Iar PSD-ul, în acest moment, reprezintă acel sistem corupt, în ciuda eforturilor liderilor săi de a vopsi altfel realitatea. În al doilea rând, din cauza modului în care ei şi-au construit baza electorală încă de la început. Culmea, paradoxal, în ciuda faptului că sunt, teoretic, un partid de centru-stânga, au marşat pe valorile astea pe care acum le-au scăpat din mână. Şi nu văd niciun scenariu în care electoratul ar reveni, pentru că ei, practic, trebuie să joace un joc dublu. Ei trebuie să fie şi în barca Europei, dar şi anti-Europa în acelaşi timp. E aproape imposibil de făcut echilibristică asta. Ei încearcă, dar nu mai sunt credibili, pur şi simplu. Eu cred că ar trebui să se orienteze spre a deveni un partid de centru-stânga modern, european, care, culmea, cam lipseşte în România. Noi nu avem aşa ceva în România. PSD-ul reformat – dar reformat radical! – poate să reprezinte această soluţie politică. Dacă nu, PSD-ul va dispărea de pe scena istoriei, cred eu.
Matei Udrea: Deci, credeţi că PSD o să dispară dacă nu reuşeşte să se reformeze.
Andrei Colţea: Absolut! Ei au o organizare mai bună decât AUR în acest moment, cel puţin aşa mi se pare mie. Dar au şi multe diviziuni în partid şi o organizare bună nu ajunge dacă nu ai un mesaj şi o bază electorală solidă, pentru că despre asta e politica, până la urmă. Iar dacă cineva reuşeşte să organizeze AUR un pic mai eficient decât o face domnul Simion prin metodele şi personalitatea dumnealui, atunci, pe lângă faptul că o să avem o problemă mult mai serioasă decât cea pe care am avut-o până acum, PSD-ul îşi va pierde nu doar electoratul. Ştiţi că există acum un flux de politicieni, de parlamentari dinspre anumite partide suveraniste înspre PSD. Fluxul ăsta o să se inverseze, practic. Şi chiar eu am auzit în teritoriu – eu locuiesc la Brăila – foarte mulţi oameni care, înaintea turului II al alegerilor, şi-au făcut deja anumite înţelegeri. Deci, oameni de la partidele mari, nu doar PSD, ci şi PNL, au făcut deja anumite înţelegeri cu cei de la AUR, să treacă în barca lor în cazul în care George Simion ar fi câştigat. Politicianul român este foarte, foarte oportunist, aşa că să nu ne mire nimic!
Matei Udrea: Vă mulţumesc foarte mult!
Andrei Colţea: Şi eu mulţumesc.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
