Regulamentul pentru aplicarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost adoptat, joi, prin Hotărâre a Guvernului.
”Sunt foarte mulţumită de acest Regulament. Rezultatul este unul foarte bun”, a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună, adăugând că, în curând, va fi adoptată şi legislaţia terţiară în acest domeniu, la nivelul Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Noul Regulament menţine cele patru regimuri de detenţie: de maximă siguranţă, închis, semideschis şi deschis, dar stabileşte pentru fiecare deţinut un program de resocializare.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
”Astfel, în funcţie de durata condamnării, conduita, personalitatea, gradul de risc, vârsta, starea de sănătate, nevoile identificate şi posibilităţile de reintegrare socială ale persoanei condamnate, pentru fiecare în parte se propun diverse programe, care să urmărească, în principal, desfăşurarea de activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Un alt element de noutate este posibilităţii recoltării probelor biologice prin metode neinvazive, în cazurile în care există suspiciuni că un deţinut a consumat substanţe stupefiante, alcool, substanţe toxice sau medicamente ce pot provoca tulburări de comportament.
În Regulament sunt precizate condiţiile în care se pot desfăşura videoconferinţele în cazurile în care deţinutul audiat se află în alt penitenciar. ”Cheltuielile legate de achiziţia, funcţionarea şi întreţinerea instalaţiilor necesare audierii prin videoconferinţă sunt suportate de către Ministerul Justiţiei şi, după caz, Administraţia Naţională a Penitenciarelor”, precizează Guvernul.
Este detaliată şi procedura de supraveghere electronică de la distanţă a deţinuţilor, ”dacă persoanele condamnate participă la activităţi lucrative, educative, de asistenţă psihologică, de asistenţă socială, în exteriorul locului de detenţie, se deplasează pentru acordarea asistenţei medicale sau sunt internate în spitale din reţeaua publică de sănătate, beneficiază de permisiunea de ieşire din penitenciar etc.”
Guvernul a ţinut seama şi de observaţiile cuprinse într-un raport al Avocatului Poporului, din decembrie 2015, referitoare la necesitatea ca penitenciarele să ţină seama într-o mai mare măsură de convingerile religioase ale celor închişi: ”Administraţia fiecărui penitenciar va asigura condiţii adecvate şi personalul necesar pentru prepararea, distribuirea şi servirea hranei potrivit normelor de igienă a alimentaţiei, în funcţie de vârsta, starea de sănătate, natura muncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase ale persoanelor condamnate”.
Pe lângă convorbirile telefonice cu cel mult 10 persoane din afara penitenciarului, deţinuţii vor primi drept al convorbirile online. Prioritate vor avea deţinuţii cu purtare bună, cei din penitenciarele pentru tineri, pentru femei sau în penitenciarele-spitale, în cazul în care aceştia sunt departe de casă, iar rudele îi pot vizita mai rar.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
