Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu consideră că, în cazul în care dronele ruseşti doborâte în spaţiul aerian al Poloniei au făcut parte dintr-un „zbor planificat”, şi nu au fost „drone în derivă”, atunci Federaţia Rusă a lansat „o provocare” atât la adresa Poloniei, cât şi a NATO, pentru a vedea modul de reacţie al acestora şi dacă Alianţa este solidară în asemenea situaţii. El afirmă că „obligatoriu” România trebuie să reacţioneze la fel ca Polonia în cazul în care s-ar confrunta cu o situaţie similară. Fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles mai spune că „în mod cert” trebuie ca preşedintele american Donald Trump să reacţioneze cât mai repede şi să dea un semnal că SUA sprijină Ucraina „în efortul apărării” şi că impune sancţiuni Rusiei, „mai ales legate de exportul de petrol”.
Virgil Bălăceanu a criticat, într-o intervenţie la Digi24, decizia foarte întârziată a ”decidenţilor politici” de a aproba o lege cu privire la doborârea dronelor şi a altor obiecte care pătrund neautorizat în spaţiul aerian al României.
„O lecţie aspră ne-a spus că am avut nevoie de un an şi jumătate, în condiţiile în care drone în derivă şi resturi de drone ajungeau pe teritoriul României şi au fost inclusiv pătrunderi neautorizate, ca să aprobăm o lege cu privire la combaterea acestor drone. Mai mult decât atât, la vremea respectivă, lideri de marcă ne spuneau că nu e niciun pericol şi că noi putem combate aceste drone. Românii trebuie să privească cu mai multă atenţie la decidenţii politici, pentru că în probleme care vizează apărarea, inclusiv integritatea fizică a cetăţenilor români, în spaţiul politic nu se acţionează corespunzător, e o atitudine iresponsabilă”, afirmă generalul Bălăceanu, la Digi24.
Potrivit sursei citate, este pentru prima dată când asistăm la doborârea unor drone de către sistemele de apărare antiaeriană.
„Nu ştim datele exacte, ştim că au fost opt - zece drone, dintre care trei au fost doborâte. Va fi foarte interesant să aflăm cu ce au fost doborâte de către aviaţia care executa misiuni de poliţie aeriană, cum au executat şi în România, sau de mijloacele antiaeriene, respectiv electronice, cu baza la sol” precizat Bălăceanu.
Generalul în rezervă a adăugat că un aspect care trebuie luat în considerare este dacă a fost vorba despre „drone în derivă”, care „au fost lovite kinetic şi prin mijloace electronice de către apărarea antiariană” sau despre drone care au pătruns „neautorizat” în spatiul aerian al Poloniei printr-un „zbor planificat”, caz în care este vorba de „o provocare din partea Federaţiei Ruse”.
Potrivit lui Virgil Bălăceanu, deocamdată, în acest moment nu se ştie dacă au fost drone de recunoaştere, drone-momeală sau drone-kamikaze cu încărcătură explozivă, dar oricu, într-un asemenea scenariu, dacă vorbim de un zbor neautorizat în spaţiul aerian al Poloniei, respectiv al NATO, atunci poate fi considerată o provocare la adresa Poloniei şi a NATO din partea Federaţiei Ruse.
„Oricum, indiferent de categoria acestor drone, dacă vorbim de un zbor neautorizat în spaţiul aerian al Poloniei, respectiv al NATO, şi nu vorbim de drone în derivă, atunci este o provocare la adresa Poloniei şi a NATO şi s-a urmărit modul în care reacţionează atât Polonia în sine, cât şi NATO la modul general unui asemenea tip de atac. Are capabilităţi Polonia şi are curajul să doboare aceste drone? Există solidaritate la nivelul Alianţei în asemenea situaţii? Ce alte măsuri mai ia NATO, faţă de provocări care pot să fie mai ample, pentru că noi vorbim de o provocare legată de folosirea dronelor, pot să apară provocări legate de rachete, fie balistice, mai puţin probabil, deşi pot să ajungă pe teritoriul Poloniei, sau rachete de croazieră, chiar dacă vor survola spatiul aerian al Poloniei, poate şi al României, pentru o perioadă scurtă de timp”, a afirmat Bălăceanu.
Întrebat dacă România ar trebui să acţioneze la fel ca Polonia în cazul în care se întâmplă acelaşi lucru pe teritoriul ţării noastre, Bălăceanu a răspuns că „în mod obligatoriu”, inclusiv în cazul dronelor în derivă.
„În mod obligatoriu România trebuie să reacţioneze la fel. În momentul în care vom nimici primele drone, inclusiv dronele în derivă, pentru că acestea continuă să aibă explozibil şi trebuie protejată viaţa cetăţenilor români, va fi un semn că suntem pregătiţi să combatem aceste drone, că suntem pregătiţi pentru orice tip de provocare din partea Federaţiei Ruse. Sigur, vorbesc de provocările în spaţiul militar, pentru că provocările în spaţiul informaţional şi ideologic nu le răspundem cum trebuie, ei încă influenţează puternic România şi societatea românească”, a punctat Bălăceanu.
Generalul în rezervă consideră că s-a intrat „într-o altă etapă a războiului din Ucraina, de amplificare a tuturor tipurilor de acţiuni, aparent şi provocări la adresa statelor membre NATO”, menţionând că speră ca preşedintele american Donald Trump să ia decizia prin care SUA „să sprijine Ucraina în efortul apărării”, decizie care „să tempereze acţiunile ofensive ale ruşilor”.
„În mod cert va trebui să apară o atitudine şi din partea lui Donald Trump legată de acest aspect de provocare faţă de Polonia, în cazul în care mergem pe acest scenariu. Atacurile asupra sistemelor energetice, asupra infrastructurii civile în Ucraina, se desfăşoară pe principiul suprasaturării, vorbim de sute de drone, de zeci de rachete de croazieră şi balistice. Asta înseamnă că folosesc un număr atât de mare de drone şi de rachete aşa încât apărarea antiaeriană antirachete să nu poată îndeplini misiunea şi un număr mare de drone şi de rachete să supravieţuiască şi să-şi lovească obiectivele. (...) Să sperăm că Trump va lua acea decizie de care e nevoie, care să spună că Statele Unite sprijină Ucraina în efortul apărării şi prin acest sprijin al Statele Unite, al Europei, sprijinul în sine al Ucrainei, acţiunile ofensive ale ruşilor vor fi temperate şi către finalul anului vor fi oprite, iar sancţiunile, mai ales legate de exportul de petrol, într-o jumătate de an să aibă consecinţe din punct de vedere al bugetului de război al Federaţiei Ruse, numai prin stabilizarea frontului în Ucraina şi prin condiţii foarte grele din punct de vedere financiar al susţinerii războiului în Ucraina, numai în aceste condiţii Putin se va gândi la încetarea focului şi la un acord de pace”, a mai spus generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.
Armata poloneză a anunţat, miercuri dimineaţă, că a doborât drone care au încălcat spaţiul său aerian în timpul unui atac rus asupra Ucrainei, într-o acţiune care ar putea constitui o provocare majoră pentru Europa, potrivit presei internaţionale.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Ulterior, şi Belarusul a anunţat că a doborât drone pe teritoriul său în cursul nopţii, fără a preciza originea acestora.
Presa poloneză a relatat că resturi ale unei drone au lovit o casă în Wyryki, în provincia Lublin din estul ţării, în urma evenimentelor din cursul nopţii, când Varşovia a doborât drone ruseşti care au pătruns în spaţiul aerian polonez.
Ministrul român al Apărării, Ionuţ Moşteanu, a transmis, miercuri, că incidentul din Polonia este o violare inacceptabilă a spaţiului aerian al unui stat aliat NATO şi o escaladare periculoasă din partea Rusiei şi se va ”răspunde ferm” oricărei încercări a Rusiei de a pune în pericol securitatea europeană.
”Suntem solidari cu Polonia şi, împreună cu aliaţii NATO, vom răspunde ferm oricărei încercări a Rusiei de a pune în pericol securitatea europeană”, a afirmat ministrul Apărării.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
