Premierul Viorica Dăncilă şi-a prezentat luni, la Palatul Victoria, bilanţul celor şase luni de guvernare, enumerând, pe fiecare domeniu, principalele obiective îndeplinite sau cele care vor fi, la un moment dat, atinse. Ea a calificat, de exemplu, ca nefondate criticile referitoare la lipsa investiţiilor, în contextul în care bugetul alocat acestora a crescut cu peste 50% în primul semestru, la 9,1 miliarde lei, faţă de primele şase luni ale anului trecut, iar avansul investiţiilor străine arată că investitorii nu se lasă impresionaţi de ştirile false şi alarmiste lansate de criticii Guvernului. Premierul a mai spus că investiţiile străine directe au crescut cu 65,7% după primele şase luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2016, la 2,21 miliarde euro. Dăncilă a vorbit şi despre creşterea punctul de pensie cu 10 la sută de la 1 iulie acest an, de la 1.000 de lei la 1.100 de lei, creşterea pensiei minime de la 520 la 640 de lei, oferirea subvenţiilor pentru angajarea şomerilor de 2.250 de lei, şi oferirea unei prime de angajare de 1.000 de lei celor care se angajează şi lucrează cel puţin trei luni de zile, dar şi despre reducerea birocraţiei pentru persoanele cu venituri independente, urmând ca din 2019 totul să fie plătit online. Dăncilă a mai susţinut că guvernarea PSD este singura care a realizat creşteri de salarii atât de mari pentru medici, oprindu-se astfel exodul medicilor tineri.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

UPDATE - Veniturile bugetare au crescut cu 12% după primul semestru, la 132 miliarde lei. Surplusul a susţinut creşterea veniturilor populaţiei şi a investiţiilor publice

Veniturile bugetare au crescut cu 12% după primul semestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anuluit recut, la 132 miliarde lei, iar surplusul a susţinut creşterea veniturilor populaţiei şi a investiţiilor publice, potrivit datelor prezentate luni de premierul Viorica Dăncilă, în cadrul bilanţului după şase luni de guvernare.

”Deci, în visteria statului au intrat cu aproape 15 miliarde de lei în plus faţă de primul semestru al anului trecut. Lunar, acest lucru înseamnă o creştere de 2,5 miliarde lei sau 530 milioane euro. Acest surplus a fost folosit pentru a susţine creşterile de venituri ale populaţiei, precum şi creşterile cu investiţiile publice”, a spus Dăncilă.

Sumele din impozitul pe venit au scăzut la 11,7 miliarde lei după primul semestru al acestui an, de la 14,8% în primele şase luni din 2017.

”Ştiţi bine că acest lucru este datorat faptului că impozitul a fost redus de la 16% la 10%. Deci, am avut, cum era şi firesc, o scădere de 3,1 miliarde lei”, a spus Dăncilă.

Transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat a adus la buget un plus de 12,6 miliarde lei, de la 34,2 miliarde lei în primul semestru al anului trecut, la 46,8 miliarde lei în ianuarie-iunie 2018.

”Dacă vom cumula plusul de 12,6 miliarde lei din contribuţii sociale, cu minusul de 3,1 din impozitul pe venit, constatăm că avem un beneficiu net la buget de 9,5 miliarde lei, fără a afecta nici pe angajaţi, nici pe angajatori”, a spus Dăncilă.

Potrivit datelor prezentate de premier, deficitul bugetului de pensii a scăzut de la 6,3 miliarde lei în ianuarie-iunie 2017, la 3,2 miliarde lei în aceeaşi perioadă a acestui an.

Sumele primite de la Uniunea Europeană (UE) au crescut în primul semestru cu 19,7%, la 6,8 miliarde lei. Gradul de absorbţie a fondurilor europene a crescut de la 16% în decembrie 2017 la 19% în iunie 2018, potrivit premierului.

”Pentru finalul acestui an, ne-am propus să atingem nivelul de 25%”, a spus Dăncilă.

Totodată, şomajul a scăzut în primele şase luni la 3,48%, de la 4,02% în decembrie 2017.

”Ţinta noastră este să reducem la 3% până în 2020”, a spus Dăncilă.

Dăncilă a amintit şi despre creşterea punctului de pensie de la 1 iulie cu 10%, de la 1.000 de lei la 1.100 lei.

”Anul viitor, punctul de pensie la creşte cu 15% şi va ajunge la 1.265 de lei”, a spus premierul.

În plus, de la 1 iulie, a avut loc o creştere a pensiei minime, de la 520 de lei la 640 de lei.

Premierul a amintit şi creşterea subvenţiilor pentru angajarea persoanelor fără loc de muncă la 2.250 lei, subvenţie lunară acordată angajatorului pentru fiecare persoană fără loc de muncă angajată cel puţin un an de zile.

În plus, Guvernul a decis creşterea cu 10% a plafonului de venit pentru pensionarii care au venituri mici pentru a beneficia de medicamente compensate cu 90%.

UPDATE - Dăncilă: Această guvernare este singura care a realizat creşteri de salarii atât de mari pentru cei care ne asigură sănătatea. S-a oprit exodul medicilor tineri şi avem din ce în ce mai multe semnale de întoarcere în ţară a celor plecaţi

Guvernarea PSD este singura care a realizat creşteri de salarii atât de mari pentru medici, oprindu-se astfel exodul medicilor tineri, a susţinut premierul Viorica Dăncilă în prezentarea bilanţului său la şase luni de guvernare. Ea a spus că cea mai importantă măsură luată în domeniul sănătăţii a fost majorarea salariilor medicilor, la care se adaugă sporurile şi gărzile, astfel că veniturile lor încep să fie comparate cu cele din celelalte ţări europene. Dăncilă a enumerat achziţiile făcute pentru dotarea spitalelor cu echipamente medicale, care urmează să fie instalate.

„Cu certitudine cea mai importantă măsură a fost majorarea consistentă a salariilor medicilor. Creşterile sunt mult peste sută la sută. Această guvernare este cu certitudine singura care a realizat creşteri atât de mari pentru cei care ne asigură sănătatea şi ne salvează viaţa. Dacă adăugăm şi celelalte sporuri şi gărzi, puem spune că veniturile medicilor din România încep să fie comparabile cu cele din Uniunea Europeană. Astfel, s-a oprit în bună parte exodul medicilor tineri şi avem din ce în ce mai multe semnale de întoarcere în ţară a celor plecaţi”, a declarat Viorica Dăncilă luni, la Palatul Victoria.

Premierul a enumerat achiziţiile făcute pentru dotarea spitalelor, precum 16 computere tomograf, 24 de aparate de rezonanţă magnetică, opt unităţi de screening pentru cancerul de col uterin, 21 de sisteme de stocare a imaginilor medicale şi 51 de echipamente pentru terapie intensivă, precizând că acestea urmează să fie instalate.

De asemenea, cinci proiecte în domeniul sănătăţii sunt aprobate pentru a fi implementate prin parteneriat public-privat, respectiv proiect legat de spitalele CFR, construirea spitalelor regionale Timişoara şi Brăila-Galaţi, Complexul Carol Davila, care cuprinde şi Spitalul Republican şi construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge.

„Toate cele cinci proiecte vor avea studiile de fundamentare finalziate până la sfârşitul acestui an”, a precizat premierul.

În ceea ce priveşte domeniul educaţiei, Dăncilă a vorbit şi aici despre creşterea salariilor. Astfel, un profesor are acum un salariu cu 23 la sută mai mare decât în 2017, iar un profesor universitar are un salariu cu 25 la sută mai mare. Veniturile nete ale cadrelor didactice au crescut cu aproximativ 40 la sută, a precizat premierul.

În primele şase luni ale anului au fost reabiltiate şi modernizate 145 de unităţi de învăţământ, iar 45 de creşe şi grădiniţe au fost construite de la zero, a mai spus Dăncilă.

La finalul prezentării, Dăncilă a spus că mai sunt lucruri cuprinse în programul de guvernare care trebuie puse în practică, însă prezentarea pe care a făcut- o a fost „pe scurt”, concetrată pe realizările economico-sociale, dar cetăţenii pot face acum comparaţia între ceea ce a făcut PSD la guvernare şi ceea ce au făcut alte formaţiuni politice. Premierul a precizat că prezentări mai largi vor avea miniştrii pe fiecare domeniu pe care îl deţin.

„Acesta a fost pe scurt bilanţul primelor şase luni de activitate ale Guvernului pe care îl conduc. Cetăţenii pot face acum comparaţia cu ceea ce am făcut şi ceea ce facem noi cu ceea ce au făcut celelalte formaţiuni politice care au fost la guvernare. Cu siguranţă mai sunt foarte multe lucruri de făcut şi le vom face, aşa cum am promis în campania electorală, în ciuda tuturor obstacolelor care apar zi de zi tocmai pentru a ne împiedica să ducem la bun sfârşit ceea ce avem în programul de guvernare. Aceasta a fost o prezentare concentrată pe realizările economico-sociale şi pe investiţii. În perioada următoare, miniştrii vor expune pe larg ceea ce au făcut în domeniile pe care le coordonează”, a spus prim-minsitrul.

UPDATE - Dăncilă: Investiţiile publice au crescut cu peste 50% în primul semestru, la 9,1 miliarde lei

Premierul Viorica Dăncilă a afirmat luni, la prezentarea bilanţului după şase luni de guvernare, că criticile referitoare la lipsa investiţiilor au fost nefondate, în contextul în care bugetul alocat acestora a crescut cu peste 50% în primul semestru, la 9,1 miliarde lei, faţă de primele şase luni ale anului trecut, iar avansul investiţiilor străine arată că investitorii nu se lasă impresionaţi de ştirile false şi alarmiste lansate de criticii Guvernului.

Suma prezentată în cazul investiţiilor publice este însă mai mică decât cea înregistrată în 2016, 2015, 2014 şi 2013, după primele şase luni, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor în anii anteriori.

Astfel, după primul semestru din 2013, investiţiile publice erau de 12,2 miliarde lei, acestea scăzând apoi la 9,6 miliarde lei după primul semestru al anului 2014. În perioada ianuarie-iunie 2015, investiţiile au stagnat la 9,6 miliarde lei, acestea crescând la 11 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului 2016.

Dăncilă a spus că avansul din primele şase luni arată că criticile legate de investiţii sunt nefondate.

”Investiţiile publice reprezintă un capitol vizat de critici. Dacă ne uităm în grafic, în semestrul unu 2017, investiţiile publice erau de 6 miliarde lei. În semestrul unu 2018, investiţiile publice sunt de 9,1 miliarde lei. Graficul de faţă arată cât de lipsite de temei a fost aceste critici. Investiţiile publice au crescut cu mai mult de jumătate din suma de anul trecut”, a afirmat Dăncilă.

Premierul a mai spus că investitorii nu se lasă impresionaşi de ştirile false şi alarmiste.

”Investiţiile străine directe ne arată că, din fericire, investitorii nu se lasă impresionaţi de ştirile false şi alarmiste lansate de criticii Guvernului. Am adăugat aici şi anul 2016, pentru că aş vrea să vă reamintesc cum se spunea că vor pleca investorii dacă vom mări salariul minim, aşa cum e prevăzut în programul de guvernare. (...) Iată că investitorii nu au plecat, dimpotrivă, au venit şi a investit cu încredere în România”, a spus Dăncilă.

 

Premierul a mai spus că investiţiile străine directe au crescut cu 65,7% după primele şase luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2016, la 2,21 miliarde euro.

Premierul Viorica Dăncilă îşi prezintă bilanţul, la şase luni de guvernare

Dăncilă prezintă bilanţul primelor şase luni de guvernare începând cu ora 14.00, la Palatul Victoria.

“Din raţiuni de timp, mă voi referi doar la cele mai relevante realizări din programul de guvernare pe care le-am realizat in acest prim semestru din 2018”, şi-a început ea prezentarea.

Ea a arătat că în primele şase luni ale acestui an veniturile la bugetul de stat au fost cu 12 la sută mai mari faţă de aceeasi perioad a anului trecut.

"La stat au intrat cu 15 miliarde de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut", a spus Dăncilă.

Ea a susţinut, de asemenea, că investiţiile au crescut cu mai mult de jumătate faţă de anul trecut, iar toate criticile pe această temă au fost fără temei.

Viorica Dăncilă este al treilea premier al coaliţiei de guvernare PSD-ALDE, după Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose, îndepărtaţi din funcţie chiar de partidul care i-a numit. Guvernul Dăncilă a fost învestit de către Parlament în 29 ianuarie.

Mandatul Vioricăi Dăncilă a creat controverse încă de la început, fiind criticat atât de români, care au ieşit de mai multe ori în stradă pentru a protesta, cât şi de opoziţie, care a depus şi o moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de aceasta. Moţiunea de cenzură, depusă de PNL şi citită în Parlament în 27 iunie, a picat pentru că nu au fost suficiente voturi favorabile. Atunci, în discursul de aproape o oră din plen, Viorica Dăncilă a acuzat opoziţia de minciună, dezinformare şi intoxicare nu doar prin textul moţiunii, ci şi "în presa de propagandă sau în reţelele sociale folosite drept paravan de cei care lucrează la dărâmarea puterii politice". Ea a enumerat o listă de "minciuni şi manipulări", a vorbit despre majorări de salarii, de pensii şi despre economia românească, "tigrul Europei". Dăncilă a făcut mai multe greşeli în timpul discursului, vorbind, de exemplu, despre Banca Monetară, în loc de Banca Mondială.

De altfel, nu a fost singura eroare făcută de Dăncilă. Premierul a fost, de-a lungul timpului, ţinta ironiilor şi criticilor din cauza greşelilor gramaticale şi de exprimare. De exemplu, Dăncilă a anunţat la începutul unei şedinţe de Guvern că Executivul va adopta modificarea pachetului de legi privind achiziţiile publice şi, vrând să spună că acestea schimbări vor reduce birocraţia, Viorica Dăncilă a spus că va fi redusă democraţia: "Putem spune pe scurt că reducem democraţia şi reducem... reducem birocraţia”. Într-o altă şedinţă de Guvern, la anunţul că va fi adoptată o OUG prin care vor fi achiziţionatate, la propunerea MAI, 22 de elicoptere şi un simulator de zbor, Viorica Dăncilă a spus că "dorim să ne anexăm pe prevenţie", în loc de "să ne axăm pe prevenţie”. De asemenea, întrebată la un moment dat de jurnalişti pe holurile Parlamentului dacă îi este frică de o plângere penală, prim-ministrul a răspuns că "Orice om îi este teamă de o plângere penală”. O altă gafă a premierului a venit în contextul unei declaraţii la Antena 3. 

Preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut de mai multe ori premierului Viorica Dăncilă să demisioneze, invocând disputa Guvern - BNR şi memorandumul privind mutarea ambasadei României la Ierusalim. El spunea că "este imperioasă” demisia premierului Vorica Dăncilă, pentru "a face loc unor oameni responsabili şi competenţi şi că "este din ce în ce mai vizibil că Dragnea şi ai lui nu au nicio soluţie pentru o guvernare bună şi eficientă". Premierul Viorica Dăncilă a susţinut că nu va demisiona din fruntea Guvernului atât timp cât are sprijinul preşedintelui PSD şi al coaliţiei de guvernare, că este un om responsabil şi că nu vrea să creeze instabilitate. 

Dăncilă este şi subiectul unei plângeri penale. În 17 mai, Ludovic Orban a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) împotriva premierului Viorica Dăncilă şi a liderului PSD, Liviu Dragnea. Liderul PNL o acuză pe Dăncilă de "înaltă trădare, uzurparea funcţiei publice, divulgare de informaţii nepublice şi prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte preşedintelui României în scopul ascunderii săvârşirii unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului", în legătură cu mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Ludovic Orban o acuză pe Viorica Dăncilă că ar fi făcut publice informaţii confidenţiale şi i-ar fi prezentat preşedintelui României informaţii false în legătură cu memorandumul adoptat de guvern pe tema mutării Ambasadei României în Israel. Plângerea a fost declinată către DIICOT, iar în 7 iunie instituţia a anunţat că a început urmărirea penală in rem pentru infracţiunea de înaltă trădare.

Ultima controversă legată de Guvernul Dăncilă este cea referitoare la o posibilă ordonanţă de urgenţă pe amnistia şi graţierea unor fapte de corupţie, vehiculându-se că va fi adoptată în ultima şedinţă de Guvern. 

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat, duminică seară, la România TV, că luni Viorica Dăncilă va prezenta "un fel de bilanţ" al celor şase luni de guvernare, "cele mai bune măsuri adoptate şi efectele lor". Dragnea a spus că atât el, cât şi premierul au "o oarecare mâhnire" pentru că miniştrii nu îşi fac timp să comunice, măcar o dată pe săptămână, ceea ce s-a realizat pe domeniile lor.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.