Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, la propunerea Ministerului Dezvoltării un proiect de lege care stabileşte cadrul instituţional, obiectivele, competenţele, finanţarea şi instrumentele specifice politicii de dezvoltare metropolitană în România – anunţă ministrul Cseke Attila.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

`Fluxul economic şi de persoane nu se opreşte la limita unui municipiu. Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă este esenţial, iar obiectivul reformei este de a le permite persoanelor care locuiesc în zone urbane, inclusiv celor din comunităţi periferice, să aibă acces sporit la servicii de calitate, cum ar fi mobilitatea, locuinţele şi alte servicii publice furnizate la nivel local”, a declarat ministrul Cseke Attila.

Conform actului normativ, se defineşte zona metropolitană din Codul Administrativ prin introducerea conceptului de teritoriu metropolitan ca fiind teritoriul din jurul municipiilor, în cadrul căruia se creează relaţii reciproce de influenţă în domeniul căilor de comunicaţie, economic, social, cultural şi al infrastructurii edilitare.  Teritoriul metropolitan se delimitează:

  • pentru municipiul Bucureşti – cel puţin teritoriul administrativ al judeţului Ilfov;
  • pentru municipiile reşedinţă de judeţ – cel mult primele două coroane urbane;
  • pentru municipii, altele decât cele reşedinţă de judeţ – cel mult prima coroană urbană.

Unităţile administrativ-teritoriale membre pot mandata zona metropolitană să exercite în numele lor o serie de atribuţii precum: elaborarea, adoptarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a strategiei integrate de dezvoltare metropolitană, a planului de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane şi a planului urbanistic general al zonei metropolitane; elaborarea politicii fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiţii de capital străin sau autohton; elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru proiectele de interes metropolitan; promovarea, depunerea şi implementarea de proiecte finanţate din fonduri naţionale, europene sau internaţionale, de interes pentru dezvoltarea la nivelul zonei metropolitane etc.

Prin acest act normativ, se propune şi mecanismul prin care, pentru contribuabilii care îşi au domiciliul pe raza zonei metropolitane, impozitul pe venit se virează astfel:

  1. 30% către bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale municipiilor pe al căror teritoriu îşi au domiciliul angajaţii;
  2. 70% către bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea angajatorii care au calitatea de plătitori ai impozitului pe venit.

De asemenea, o cotă de 5% din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanţelor, prin direcţiile generale regionale ale finanţelor publice judeţene, respectiv Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, către zona metropolitană constituită.

Pentru a nu afecta funcţionarea structurilor existente, zonele metropolitane deja constituite îşi pot menţine delimitarea teritorială actuală, susţine ministrul. Elaborarea şi adoptarea legii privind zonele metropolitane reprezintă un jalon inclus în componenta 10 – Fondul local din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reforma 2. Proiectul de lege adoptat de către Guvern va intra în Parlament, în vederea dezbaterii şi aprobării.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.